Piese deosebite din patrimoniul Muzeului ceasului
Puţini ploieşteni cunosc ce exponate cu adevărat valoroase fac parte din patrimoniul muzeal. Vă prezentăm astăzi câteva dintre cele care aparţin Muzeului ceasului „ Nicolae Simache”, secţie a Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova.
Muzeul ceasului, unicat în reţeaua muzeală din ţara noastră, a fost înfiinţat în anul 1963, de către profesorul Nicolae Simache. La început s-a numit „Ceasul de-a lungul vremii” şi a funcţionat cu un patrimoniu de doar 300 de piese, într-o sală a Palatului Culturii.
Mărirea în timpa patrimoniului, a impus mutarea sa într-un alt spaţiu, fapt care s-a întâmplat în 1971. De atunci muzeul ceasului funcţioneză într-o clădire de epocă, monument de arhitectură, de la sfârştul secolului al XIX-lea, care a aparţinut magistratului şi politicianului conservator Luca Elefterescu.
Patrimoniul muzeului ceasului, numără în prezent peste 4000 de piese şi componnete specifice, de mare valoare, deosebit de atractive, ilustrând evoluţia sistemelor de măsurat timpul din secolele al XVI-lea- al XIX-lea.
„Unul dintre cele mai vechi ceasuri de colecţie este cel datînd din anul 1562, fiind o creaţie a orologierului Metzker, din Augsburg, Germania.Carcasa este realizată din bronz, cu decoraţiuni. Ceasul se remarcă prin complexitatea mecanismului.Acesta arăta atât ora de zi, de noapte, oferea informaţii despre sărbătorile religioase şi date despre calcul zilei în care urma să fie Paştele”, ne-a spus Carmen Banu, conservator muzeu.
Piesa este una originală, o altă asemănătoare, dar datând din anul 1564, se găseşte în patrimoniul Muzeului de artă din Viena.
O altă piesă deosebită ca sistem de funcţionare este ceasul cu apă, realizat de Charles Rayner, în anul 1654 , la Londra.
„ Ceasul funcţiona atunci când bazinul de sub cadran era umplut cu apă pentru 24 de ore de funcţionare. Se deschidea apoi robinetul de sub bazin, apa curgând picătură cu picătură şi ridicând în acelaşi tip sistemul scripete lanţ, care făcea posibilă mişcarea indicatoarelor aflate pe cadran”, ne-a mai spus Carmen Banu.
Muzeul deţine de asemenea, o piesă deosebit de valoroasă, din categoria ceasurilor muzicale
„Ceasul cu mecanism muzical are pe cadran inscripţionat numele celui care l-a realizat şi anume Fried Schullerus , dar şi denumirea Braşovului în limba germană, Kronnstadt („oraşul cu coroană”), ştiut fiind faptul că în secolul al XIX-lea , Braşovul făcea parte din componenţa Imperiului Habsburgic. Familia Schullerus a fost o vestită familie de negustori de ceasuri, care s-a menţinut până la începutul secolului al XX-lea. Mecanismul muzical funcţioneză şi în acest moment”, ne-a mărturisit Elisabeta Savu, şef secţie muzeu.
Un alt ceas deosebit este cel care a aparţinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
„ Ceasul este în patrimoniul nostru, încă de la înfiinţarea muzeului şi este una din piesele extrem de valoroase.Provine din patrimoniul Palatului Ruginoasa, care a aparţinut domnitorului Cuza. Este un ceas de masă de tip astronomic, al cărui mecanism este şi astăzi în funcţiune. Mecanismul este construit pentru a funcţiona fără întrerupere timp de 30 de zile.Dacă la partea superioară este situat cadranul care ne indică orele, minutele şi secundele, la partea inferioară pe un alt cadran ne sunt indicate fazele lunii, zilele săptămânii, lunile, anii bisecţi şi anotimpurile”, ne-a mai spus Elisabeta Savu, şef secţie muzeu.
Un loc aparte în colecţia de ceasuri îl ocupă cele de buzunar. Dintre acestea se remarcă un exponat cu adevărat remarcabil, care a aparţinut regelui Carol I.
„Ceasul este de provenienţă din Elveţia şi are încustrate pe una din părţi 152 de diamante, iar pe cealaltă parte se află portretul regelui. În epocă exista obiceiul ca la anumite evenimente importante, regii să facă cadou ceasuri de mare valoare celor care se remarcau într-un mod deosebit, aceste ceasuri echivalând cu decoraţiile. Este foarte posibil ca această piesă să fi fost comandată firmei elveţiene în câteva exemplare, unul dintre acestea fiind reţinute pentru Carol I”, a mai adăugat Elisabeta Savu, şef secţie muzeu.
Pe lângă toate aceste exponate valoroase prezentate, puteţi descoperi şi altele la fel de interesante, dacă veţi trece pragul muzeului ceasului, aflat pe strada Nicolae Simache, la numărul1.
Monica BOSTAN
