Vă invităm la lectură! Astăzi vă propunem:
„Cartea şoaptelor”, de Varujan Vosganian
„Cartea soaptelor” incepe intr-un registru pitoresc, pe o straduta armeneasca din Focsaniul anilor ’50 ai secolului trecut, printre aburii cafelei proaspat prajite si miresmele din camara bunicii Armenuhi, printre bucoavnele si fotografiile bunicului Garabet. „Batrinii armeni ai copilariei” lui Varujan Vosganian nu au de istorisit intimplari delectabile, ci fapte de-a dreptul nelinistitoare. Povestind, ei incearca sa se despovareze de o trauma – a lor si a predecesorilor. Istoria genocidului din 1915 impotriva armenilor, istoria convoaielor interminabile de surghiuniti in Cercurile Mortii, in desertul Deir-ez-Zor, istoria armenilor care au luat drumul exilului isi afla in paginile de fata o ilustrare cu adevarat ravasitoare.
„Poetul, teoreticianul si excelentul povestitor Varujan Vosganian debuteaza cu un roman amplu, populat cu caractere dense, vii, memorabile, propunind o interesanta constructie narativa: istoria dramatica a peregrinarilor si suferintelor armenilor este intretesuta cu trama propriei familii. In tonuri de o dulce-amara nostalgie, fatalitatea ce-si casca lacom gurile este cel mai adesea invinsa de o vie bucurie si vigoare a existentei. O mina de mester de prim rang – daca va vrea sa se consacre genului! – se intrevede cu fermitate de pe acum.” (Nicolae Breban)
„Iata o carte iesita din comun, nici numai memorialistica, nici numai fictiune, cu cite ceva din amindoua, si deopotriva extraordinara prin modul in care tese pe canavaua istoriei numeroase destine individuale. Am intilnit rareori intr-un roman, cum este in definitiv cartea lui Varujan Vosganian, o atit de mare densitate de viata umana si de evenimente cruciale in existenta unei comunitati. Bogata, variata, palpitanta, cartea nu se poate lasa din mina, pentru arta de povestitor pe care autorul o dovedeste ca si pentru interesul documentar al reconstituirii unei istorii tragice.” (Nicolae Manolescu)
„Cititorii acestei carti – care se deschide cu o evocare cuminte si calda a comunitatii armenilor din Focsani vazuti prin ochii unui copil – vor constata cu uimire ca, de la o pagina la alta, ea isi largeste cimpul vizual si, populindu-se cu sute de personaje memorabile, se transforma intr-o extraordinara fresca bintuita de sentimentul tragic al istoriei. Poetul Varujan Vosganian (putin cunoscut ca atare) o va invalui in piclele timpului, o va infiora liric si ii va darui miscare si maretie epica. Incit nu e exclus ca aceasta Carte a soaptelor, care isi incepe acum drumul spre glorie, sa fie asezata, intr-un viitor nu prea indepartat, printre textele identitare ale poporului armean.” (Eugen Negrici)
„Pe la inceputul anilor ’60, un copil ii asculta, nu oriunde, ci in cimitirul armenesc din Focsani, pe citiva armeni vorbind. Oameni care, ca sa vorbeasca liber, se ascund intr-un cavou. Povestile lor sint fabuloase si adevarate in acelasi timp. Asta e inceputul unui roman extraordinar despre primul genocid al secolului XX, dar si despre armenii din Romania, precum si despre romanii din Romania, toti aflati sub comunism. Scriind acest roman, Varujan Vosganian a cistigat un pariu pe care l-a pus cu el insusi. Si, sint sigur, va cistiga si pariul cu viitorii lui cititori.” (Stefan Agopian)
Romanul „Cartea şoaptelor”, scris de Varujan Vosganian, a fost declarat bestsellerul anului 2013 în Armenia, conform agenţiei de presă Armenpress.
Armenpress a lansat anul trecut proiectul „Lista celor mai bine vândute cărţi”. În aprilie 2012, „Cartea şoaptelor” a apărut în armeană, la editura Uniunii Scriitorilor din Armenia, traducere coordonată de Sergiu Selian.
„Cartea şoaptelor”, una dintre cele mai apreciate şi mai premiate cărţi din anul editorial 2009, a fost tradusă deja în numeroase limbi, astfel că la numai trei luni de la apariţia romanului la editura Polirom, editura Pre-Textos (Valencia, Spania) a achiziţionat drepturile de publicare a „Cărţii şoaptelor” în limba spaniolă, traducere realizată de Joaquin Garrigos şi apărută în ianuarie 2011. Alături de versiunea spaniolă, a fost publicată în 2011 traducerea în limba italiană, sub semnătura Anitei Bernacchia şi apărută la Keller Editore.
„Cartea şoaptelor” a mai apărut în bulgară, la editura Avangard Print, în traducerea Vaninei Bozhikova, în franceză, la Editions de Syrtes, în traducerea lui Laure Hinckel şi Marily le Nir, în ebraică, la editura Hakibbutz Hameuchad, traducere de Any Shilon, în maghiară şi cehă, la Orpheusz din Budapesta şi Havran din Praga, şi în suedeză la editura 2244, în traducerea lui Inger Johansson.
Recent, romanul semnat de Varujan Vosganian a obţinut o nominalizare la unul dintre cele mai importante premii literare din spaţiul german, premiul Târgului de Carte de la Leipzig. Romanul este disponibil şi sub formă de eBook.
Varujan Vosganian s-a născut la 25 iulie 1958, în Craiova. Este preşedintele Uniunii Armenilor din România şi prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. Lucrările sale includ trei volume de poezie – „Şamanul albastru” (1994), „Ochiul cel alb al reginei” (2001), „Iisus cu o mie de braţe” (2005)- , precum şi volumul de nuvele „Statuia comandorului” (1994), pentru care a primit premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. La editura Polirom a publicat recent volumul „Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri”, ediţie cartonată, disponibil şi în ediţie digitală.
Varujan Vosganian, Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu şi Norman Manea sunt scriitorii propuşi anul acesta de Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pentru premiul Nobel.
Lectură plăcută!
Monica BOSTAN
sursa:polirom.ro, realitatea.net
