Muntele de Sare

Muntele de sare de la Slanic Prahova se gaseste in intravilanul orasului Slanic, cu intrarea pe strada Baia Baciului. Declarata rezervatie naturala geologica si geomorfologica prin 1954, suprafata zonei protejate este de 2 ha. Complexul Baia Baciului este format din Muntele de sare, cu Grota Miresei si Baia Miresei, apoi Lacul Mare (numit si Baia Baciului, cu suprafata de 5100 mp si adancime maxima de 7 m), Baia Porcilor (S=1460 mp si adancime sub 1 m, continand namol terapeutic). Numele de Grota Miresei a aparut dupa anul 1920, cand, la patru zile dupa nunta, o localnica s-a sinucis, aruncandu-se din varful muntelui de sare. Muntele de sare a fost declarat rezervatie si monument al naturii. Acest munte miniatural modelat de apa ploilor in sare se extinde pe o suprafata de 2 hectare. Aici se afla si o serie de lacuri carsto-saline cu o adancime maxima de 32 m precum Lacul Porcilor, Baia Baciului si Grota Miresei. Potrivit legendei, in acest lac s-ar fi aruncat o mireasa nefericita, de unde si numele de Grota Miresei. Pe solurile sarate din aceasta zona se dezvolta o serie de specii vegetale halofile dintre care mai importante sunt sararica (Salicornia herbaceea), pelinul (Artemisia salina), steluta (Aster tripolium). Prima atestare documentara a Slanicului dateaza din 1532, iar a doua din 1685, când spatarul Mihai Cantacuzino cumpara jumatate din mosia Slanic pentru a deschide ocne. Complexul Baia Baciului este format din Muntele de sare, cu Grota Miresei si Baia Miresei, Lacul Mare (Baia Baciului) si Baia Porcilor ce contine namol terapeutic. Numele de Grota Miresei a aparut dupa anul 1920, cand, la patru zile dupa nunta, o localnica s-a sinucis, aruncandu-se din varful muntelui de sare. Zona este declarata rezervatie naturala in 1954. Formarea Muntelui de sare si a Grotei Miresei, din interiorul acestuia, are la origine actiunea omului, prin exploatarea din interiorul Muntelui de sare ce a functionat pana la 1852. Dupa acest an mina a fost inundata ducand la dizolvarea sarii,si la prabusirea tavanelor. Astfel, s-a format un imens put in mijlocul masivului de sare, lasand sa se vada forma de clopot a fostei mine de sare. Apa a sculptat versantul, creand o mare diversitate de forme carstice: lapiezuri, ponoare, arcade si concretiuni de sare. De-a lungul timpului muntele a suferit numeroase eroziuni, si prabusiri. Cutremurul din 1977, ploile abundente din 1993 si 1999 produc prabusiri masive ale laturilor muntelui ducand la degradarea si pierderea maretie de altadata.