Mai mulţi arhitecţi în devenire s-au întâlnit, săptămâna trecută, cu primarul oraşului Breaza, pentru a discuta pe baza mai multor proiecte efectuate de ei, cu privire la tradiţiile, relieful şi peisajul oraşului.
Este vorba despre studenţi în anul V din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. „Una este să construieşti ceva individual şi alta este să construieşti ceva în cadrul unui plan.
Nu vrem să facem ceva construcţii sau amenajări care nu se potrivesc locului, vrem să facem ceva în care să ţinem loc de tradiţia Brezei şi poziţia sa peisagistică”, a declarat primarul oraşului Breaza, Răzvan Bălăşescu.
Planuri complexe
Studenţii care participă la acest proiect îşi doresc revigorarea oraşului Breaza, proiectele putând oferi posibilitatea autorităţilor publice locale să aibă la dispoziţie variante viabile care pot ajuta investitorii în dezvoltarea oraşului.
„Cred că Breaza mai are încă multe de spus în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană şi peisagistică şi nu numai. Poate puţină lume ştie că peisajul, de fapt, înseamnă peisaj antropic, peisaj construit…, dar înseamnă şi peisaj natural şi peisaj cultural, ceea ce este extrem de important… Şi mai înseamnă şi oameni şi din punct de vedere al proiectului pe care noi vrem să-l realizăm la Breaza, ne propunem, de fapt, să realizăm o strategie în toate componentele peisajului natural, antropic şi cultural, pornind de la partea de infrastructură reală şi infrastructură turistică, pornind de la tradiţii şi obiceiuri, pornind de la locuri cu poveste şi focalizându-ne pe partea balneoclimaterică şi pe zone mai puţin cunoscute şi de către localnici, cum ar fi zonele fosilifere.
Există posibilitatea unor studii speciale în zonele cetăţilor care se pare că au existat în neolitic şi paleolitic – de ce nu, poate o redescoperire a acestora-, o descoperire a locurilor sacre care sunt pierdute pe dealuri, în sate, şi care de multe ori nici sătenii nu ştiu. Ne propunem revigorarea acestei zone extraordinare în ceea ce priveşte, de fapt, tradiţiile extraordinare, obiceiurile ornamentica, păstrarea caselor populare şi crearea, în final, a unui traseu turistic care să le integreze şi a unei strategii, astfel încât să putem construi impreună”, a declarat doctorul în arhitectură Cerasela Crăciun.
„Este o onoare să fim prezenţi aici cu studenţii care sunt interesaţi de dezvoltarea oraşului Breaza şi sperăm, de la acest proiect, să obţinem rezultate cât mai bune cu ajutorul studenţilor”, a spus asistentul universitar docotrand Sorina Rusu.
Proiectul se desfăşoară pe mai multe etape, la început pornindu-se în echipe de câte 5-6 membrii, urmând ca la final să rămână un proiect individual în urma căruia se vor dezvolta anumite zone din Breaza.