Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare directă cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, organizează la Ploieşti, în perioada 19 decembrie 2013 – 5 martie 2014, o expoziţie temporară dedicată unor capodopere ale artei caligrafieriiş;i minierii, pe pergament şi hârtie cu filigran. Găzduirea acestei expoziţii comune, în sala Tezaur a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, prin colaborarea fructuoasă cu instituţia condusă de Doamna Dr. Lia Maria Voicu, expert şi iubitor de carte veche, ne onorează ca muzeu naţional şi ne obligă la obiectivarea demersului muzeologic, concretizabil sub cele mai bune auspicii.
Cele patru manuscrise ale Muzeului Naţional de Istorie a României şi două ale Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova fac obiectul prezentei expoziţii, intitulată sugestiv: „Comori ale timpului. Capodopere miniate de factură medievală din patrimoniul MNIR şi al MJIAP”, reprezentând tot atâtea şcoli de cultură din spaţiul românesc intra şi extra carpatic şi totodată adevărate opere de gen, cu caracter liturgic sau juridic. Eforturile iscusiţilor călugări şi dieci de cancelarie, autorii celor patru Tetraevanghele, al Apostolului, dar şi al artistului codex-ului sunt încununate peste secole de grija deosebită acordată acestor capodopere de către specialiştii din muzee.
Cele mai vechi manuscrise de provenienţă românească, au fost scrise în limba slavonă, de redacţie românească sau alte redacţii slavone ale timpului, fiind totodată şi limba oficială a cancelariilor feudale şi a cultului creştin ortodox din Ţările Române extracarpatice (Ţara Românească şi Moldova). Scrise pe file de pergament, pe una sau pe două coloane, cu slove semiunciale mărunte, mijlocii sau mari, derivate din literele capitale romane, manuscrisele slavone din secolele XV-XVI conţin în exclusivitate texte liturgice necesare oficierii cultului religios precum: tetraevanghele, mineie, psaltiri, apostoli, octoihuri, tipicoane etc. Acestea erau copiate după prototipuri de mare circulaţie în aria slavo-bizantină a ortodoxismului.
Caligrafierea lor trebuie localizată, în special în Ţara Românească şi în Moldova, sporadic în Transilvania, fiind în raport direct cu procesul de organizare a bisericii româneşti şi cu apariţia primelor aşezăminte mănăstireşti care, nu numai că le-au reclamat necesitatea, dar le-au înlesnit şi execuţia, înfiinţând pe lângă ele acele scriptorii în care se desfăşurau copierea şi minierea lor de către monahii special pregătiţi în acest scop. În secolele XV-XVI asistăm la marea înflorire a miniaturii, mai cu seamă în Moldova, unde se cristalizează un stil cu puternice trăsături autohtone, în ambianţa unei dezvoltări generale fără precedent a culturii şi artei româneşti din această provincie istorică a ţării noastre, dezvoltare marcată special de epoca lui Ştefan cel Mare.
Acest proiect muzeologic, referitor la expunerea unor manuscrise valoroase, demne de a fi prezentate publicului, îşi propune să schimbe mentalitatea tradiţională faţă de muzeu, printr-o abordare interactivă având ca scop poziţionarea muzeului printre principalele opţiuni de informare şi dialog deschis între specialişti şi publicul iubitor de carte veche. În centrul atenţiei, nu se află doar obiectul de muzeu, un element fundamental şi un mijloc de comunicare, ci şi specialistul, singurul îndrituit în a face legătura între valoarea inestimabilă a obiectelor de patrimoniu din expoziţie şi vizitator. Prezentul ne oferă șansa de a valorifica ştiinţific activitatea de cercetare, conservare, investigare şi restaurare printr-o etalare responsabilă şi modernă a unor comori ale trecutului nostru, menite a fi cunoscute şi apreciate de către publicul avizat.
Expoziţia temporară este deschisă la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, în perioada 19 decembrie 2013 – 5 martie 2014, în sala Tezaur, unde poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 9. 00 – 17. 00.
sursa: comunicat de presă
