Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova deţine în patrimoniul său exponate foarte valoroase. Printre acestea se află şi tezaurul de la Plopu.
Tezaurul sau „depozitul de la Plopu” conţine mai multe obiecte din metal, printre care 11 monede din bronz, un cazan de aramă şi un topor din fier. Deşi nu se cunoaşte cum arăta tezaurul în momentul descoperirii, undeva înainte de 1956, probabil piesele din metal, precum şi monedele se aflau depuse în interiorul cazanului. Faptul a fost indicat de amprentele de oxid lăsate de câteva dintre acestea pe fundul cazanului, urme care au fost foarte vizibile înainte de restaurare.
„ Cazanele din metal au puternice tradiţii în Orient şi sunt asociate în general cu populaţiile nomade sau cu trupele aflate în mişcare. Cazanul de la Plopu este prototipul perfect, fiind adesea transpus în lut”, ne-a spus Bogdan Ciupercă, arheolog.
Momentul îngropării depozitului se produce cândva pe parcursul deceniului opt, al secolului al XI-lea, fapt indicat de componenţa tezaurului monetar, care se încheie cu o monedă de la Mihail VII Ducas (1071-1078). În general, în Evul Mediu ascunderea tezaurelor este legată de evenimente politico-militare, fără a exclude însă şi alte cauze.
Tezaurul monetar este alcătuit din 11 piese de bronz, care se eşalonează pe parcursul a două – trei generaţii. Toporul, caracterizat de lungimea sa şi dezvoltarea asimetrică a lamei faţă de muchie, este considerat a fi secure de lucru, fără a exclude şi funcţia de armă de luptă.
Cazanul a fost utilizat pe parcursul mai multor generaţii, în cursul secolului al XI-lea, fapt indicat de starea precară de conservare.
Depozitul are caracter de unicat, atât din punct de vedere numismatic, fiind singurul tezaur de monede bizantine din bronz din secolul al XI-lea, cât şi al celorlalte piese.
Monica BOSTAN