Luna septembrie vine cu doua evenimente organizate în cadrul proiectului „Ploiestiul isi aduce aminte”:

Între 1945 – 1964, sute de ploieșteni au fost victime ale represiunii comuniste, iar o parte dintre ei a cunoscut experiența detenției politice. Tineri și bătrâni, muncitori și intelectuali, studenți și pensionari, foști politicieni, comercianți sau ingineri, oameni de diferite vârste au intrat în vizorul Securității și au fost supravegheați, șicanați, arestați și condamnați la ani grei de temniță.

O parte din aceste povești – multe rămase între filele prăfuite ale dosarelor de arhivă – vor fi prezentate în conferința „Ploieșteni în închisorile comuniste” pe care istoricul Lucian Vasile o va susține duminică, 18 septembrie, de la ora 15:00, la Muzeul Județean de Artă „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul are loc în cadrul proiectului „Ploieștiul își aduce aminte” și este organizat de Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer și în parteneriat cu Muzeul Județean de Artă „Ion Ionescu-Quintus”. Partener media: Sorin Petculescu – Fotografie Comercială.

Sâmbătă, 24 septembrie, are loc ultima vizită din cadrul proiectului „Ploieștiul își aduce aminte” la fostele închisori comuniste Jilava și Pitești. Participanții vor avea ocazia să vadă celule fortului prin care au trecut majoritatea deținuților politici din România, precum și camera 4-spital unde s-au petrecut cele mai grave atrocități ale „fenomenului Pitești”.

Scopul proiectului „Ploieștiul își aduce aminte” este de a readuce în prim-planul opiniei publice locale impactul pe care instaurarea regimului comunist l-a avut atât asupra comunității ploieștene, dar și asupra societății românești în ansamblul său. De asemenea, prin cunoașterea trecutului totalitar și a efectelor sale, se poate poate înțelege mai bine importanța libertății și a respectării drepturilor omului în societatea de astăzi.

Vechiul penitenciar Jilava a funcționat în fortul 13, care a servit atât ca închisoare de tranzit, cât și ca spațiu de efectuare a condamnării, astfel că majoritatea foștilor deținuți politici au trecut prin celulele sale. Construcția este remarcabilă nu numai prin memoria evenimentelor care au avut loc în spatele zidurilor, cât și prin starea sa de conservare foarte apropiată de aspectul din perioada în care era folosită ca penitenciar politic. Fortul se află în perimetrul actualei închisori, astfel că accesul este permis sub respectarea unui set clar de reguli.

Fosta închisoare din Pitești a fost substanțial transformată după 1977, însă importanța sa constă în special din faptul că a fost locul unde s-a petrecut reeducarea prin tortură între 1949 – 1951, acțiune descrisă de către Aleksandr Soljenițîn drept „cea mai mare barbarie a secolului al XX-lea”. Peste 600 de studenți au fost torturați și forțați să devină agresori pentru noii veniți. În prezent, spațiul vizitabil (numai o parte din clădire) este în curs de amenajare ca memorial.