Familia Vasile din Pietriceaua a renăscut precum Pasărea Phoenix!

În urmă cu un an, presa prahoveană prezenta cazul unei familii din Pietriceaua, comuna Brebu, a cărei gospodărie a fost mistuită de flăcări în numai câteva ore. Au intervenit vecinii cu găleți cu apă, pături, însă vâlvătaia a înghițit tot. Drumul impracticabil i-a împiedicat pe pompieri să ajungă în timp real. Iar ca necazul să le fie complet, soții Vasile n-aveau nici asigurare pentru casă… La un an de la această încercare, vi-i readucem în prim-plan pe cei patru protagoniști și o echipă de oameni cu suflet, dar cu o poveste demnă de toată admirația.

„Să nu-ți dea Dumnezeu cât poți duce!“ este o vorbă care te sperie doar când o auzi. Ce te faci, însă, când aceste cuvinte devin realitate?! Simți că te sfârșești, simți că ți se face o mare nedreptate în fața căreia răspunzi doar cu neputință, nu mai vezi nicio cale de ieșire…Pentru moment, însă! Îți vei da seama că resursele tale sunt infinite, că poți merge mai departe. Și de multe ori, în astfel de situații apar „din neant“ acei oameni care-ți întind o mână de ajutor.

#gallery-9 { margin: auto; } #gallery-9 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-9 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-9 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */ aprilie 2015 aprilie 2016 Pentru familia Vasile din Pietriceaua, luna aprilie din 2015 a însemnat un astfel de „sfârșit“. Flăcările, izbucnite în urma unui scurtcircuit, le-au înghițit în numai câteva minute tot! Casă, grajd, animale…tot! Au reușit să se salveze la timp, au avut prezența de spirit să-i ducă pe cei doi copii ai lor: Bianca și Damian la vecini pentru a-i feri de vâlvătaie și de imaginile de coșmar. Ce-au făcut echipele de intervenție? Ar fi făcut ce-ar fi putut, așa cum intervin ori de câte ori le este solicitat ajutorul, dar n-au avut cum să ajungă. Și asta pentru că spre „colțul de Rai“, așa cum este considerat satul Pietriceaua, drumul este unul al Iadului. Dacă nu este uscat, este imposibil de parcurs. Doar șenilatele ar avea ceva șanse…

Zilele care au urmat au fost groaznice. Nu știau ce să facă, nu știau cum și, mai ales, cu ce. Au stat pe la vecini, pe la rude, iar despre nenorocirea lor au vorbit mulți. Astfel, informația a ajuns și la urechile lui Cristi Minculescu din Câmpina. „Când am ajuns acolo căutam să văd unde a fost casa. De obicei, în urma incendiilor mai rămâne o urmă, un zid, ceva…Dar aici nu mai era nimic de văzut“, povestea Cristi, anul trecut. Împreună cu mai mulți voluntari au pus cap la cap un plan de acțiune: noi acte, un cont bancar pentru donații, înlesnirea legăturii dintre cei care și-au oferit ajutorul și familia Vasile. Tot pentru ei, Cristi Minculescu și fotograful Louis Penel au organizat, pe 1 iunie, o campanie pentru strangere de fonduri: „Prin fotografie, speranța vine la tine“, unde în urma magneților și fotografiilor realizate au fost adunată suma de 4000 de lei.

În ciuda necazurilor, acești oameni n-au uitat de bunul-simț și de modestie. În timp ce alții și-ar fi plans de milă, ar fi strigat în stângă și-n dreapta după ajutor, soții Vasile aveau altă grijă: „nu știu cum le vom putea fi recunoscători tuturor celor care ne-au ajutat. Au făcut enorm pentru noi și nu știu cum să le mai mulțumim“ . Dar le-au răsplătit mâna de ajutor din plin cu alte zece de muncă. N-au irosit niciun leuț, niciun material de construcție și nici timpul. Au trudit zi-lumină, iar după un an, pe care l-au simțit cât zece, au o nouă gospodărie, una mai mare, mai trainică, mai frumoasă și extreme de primitoare. Animalelor carbonizate le-au luat locul altele, copiii au din nou colțișorul lor în casă, iar curtea nu le ajunge când este vorba de alergat.

#gallery-10 { margin: auto; } #gallery-10 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-10 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-10 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */ aprilie 2016 „Mulțumim lui Dumnezeu că ne-am revenit. Mai avem coșmaruri, nu e ușor să treci peste un astfel de șoc, când peste noapte rămâi fără toată munca, agoniseala, fără un acoperiș deasupra capului, fără să știi încotro s-o apuci. Dar acum suntem bine, e ca și cum ne-am fi născut a doua oară. Copiii sunt bucuroși ca au căsuța lor. Acum ne dorim sănătate și putere de muncă ca să putem finaliza cu bine casa. Mulțumim din suflet tuturor celor care ne-au întins o mână de ajutor“, ne-a declarat Elena Vasile.

Au căzut, s-au ridicat, s-au bucurat de sprijinul ce le-a fost oferit, au muncit din greu și au reușit. Și în ciuda necazurilor n-au uitat să fie oameni! Și n-au uitat să le mulțumească tuturor celor care le-au fost alături și atunci, în urmă cu un an, la nevoie, dar și acum, când și-au recăpătat speranța. Oameni cărora și noi le mulțumim pentru că există.