Ramona Jantea, din Câmpina, și-a privit afacerea ca pe-un joc de noroc cu o singură miză: câștigul!

Curaj, inconștiență, ceva bani, dorință și-o singură miză: câștigul! Așa a plecat la drum tânăra antreprenoare Ramona Jantea (30 ani), din Câmpina. Cu studii în contabilitate, cu experiență în jocurile de noroc, unde a lucrat ca operator, cu ceva talente într-ale handmade-ului, Ramona s-a hotărât într-o bună zi să fie ea cea care comercializează materia primă pentru pasionații de lucru manual, pășind astfel de la rolul de creator la cel de antreprenor.

Dar cum să pătrunzi pe o piață despre care ai noțiuni vagi, unde concurența era destul de mare pentru un oraș precum Câmpina și în care profitul se lasă așteptat? Cu răbdare, cu dorința de a învăța, cu cea de a fi în concordanță cu cererile clientului și, mai ales, cu plăcerea de a veni la serviciu. Astfel, după ce a găsit o locație, a făcut un CAR de 15.000 lei pentru marfă și mobilă, Ramona a pus pe picioare Merceria Jurubița.

„Începutul a fost foarte greu. Marfă aveam foarte puțină, iar jumătate din ea consta în cosmetice pe care le-am eliminat, treptat, pentru că nu aveau cerere și nu-și aveau nici locul. Știam foarte puține despre materialele comercializate în orice mercerie. Veneau clienții și mă întrebau dacă am una, alta, iar la rându-mi le răspundeam cu «ce-i aia?». Nu știam nimic despre furnizori, i-am găsit cu greu“ , ne-a povestit Ramona.

Dar ajutorul i-a venit de unde se aștepta mai puțin. Chiar de la angajatele unei alte mercerii care au înțeles că este loc pentru toată lumea și care îi direcționau spre Merceria Jurubița pe clienții care nu găseau la ele cele necesare.

Totuși, nimic nu e întâmplător! Nici măcar alegerea făcută de Ramona. Din vorbă în vorbă, în încercarea de a afla ce a adus-o pe un drum de unde nu te îmbogățești, nu devii faimos, am aflat că încă din copilărie era fascinată de brodat și croșetat. Era entuziasmată de ceea ce reușeau bunicile ei să realizeze cu niște fire, andrele sau croșetă, iar, la rându-i, își testa abilitățile pe păpuși, cărora le făcea tot felul de hăinuțe.

Mai târziu, și-a descoperit o altă pasiune, cea de a interacționa cu oamenii.

„ Și în București, și în Câmpina am lucrat ca operator la jocuri de noroc. Vorbeam cu oamenii, îi încurajam, eram părtașă și la bucurii, și la dezamăgirile lor. Uneori, le dădeam sugestii de numere de joc, iar unii chiar au câștigat cu ele. Mi-a plăcut foarte mult, dar am vrut și altceva pentru mine“ , a completat Ramona.