Parcul memorial „Constantin Stere” adăposteşte de câţiva ani Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere”. Acesta este organizat în fostul conac al familiei, unde a locuit şi creat patriotul basarabean, important militant pentru realizarea Marii Uniri.
Constantin Stere şi-a pus amprenta într-un mod inconfundabil pe viaţa politică românească dintre anii 1892- 1936. În decursul vieţii sale, Constantin Stere s-a simţit acasă în intimitatea ploieştenilor, de care s-a legat cu statornicie, mai întâi prin prietenia cu Constantin Dobrogeanu – Gherea, iar apoi prin căsătoria cu Aneta Radovici.
Conacul din parcul Bucov a constituit locul său de suflet, în care atât natura, cât şi mediul familial s-au îmbinat armonios, pentru a-i oferi cadrul necesar gândirii şi redactării romanului autobiografic” În preajma revoluţiei”, prin care a căpătat un loc special în literatura română.
Personalitatea lui Constantin Stere s-a format pas cu pas în lupta revoluţionară antiţaristă din anii studiilor la Chişinău , dar mai ales în şcoala dură din îndepărtata Siberie, loc în care a fost exilat.
Scriitor, jurist şi politician, Constantin Stere s-a stabilit în România, după eliberarea din surghiun, în anul 1892, unde a găsit mediul politic şi cultural de la Iaşi , dar şi de la Ploieşti , propice ideilor sale.
Muzeul prezintă vizitatorilor universul spiritual al familiei. Ana, soţia sa, pentru care a şi venit de altfel la Bucov , precum şi copiii lor Ion şi Silvia îşi ocupă parcă locul de altădată. Cărţi şi caiete, registre şi fotografii, pagini scrise de mână sau dactilografiate, cărţi poştale şi tablouri, icoane şi bibelouri, vase şi accesorii vestimentare, mobilier şi ustensile de scris, toate acestea sunt extrem de bine ordonate, prin grija personalului care îşi desfăşoară aici activitatea – pentru ca vizitatorului să i se inducă acea stare de curiozitate cultural-afectivă, care să-l întoarcă în timp şi să-l apropie de marele cărturar. Încăperile sunt atât de bine întreţinute, încât senzaţia este că proprietarii pot reveni acasă, dintr-o clipă într-alta.
La parter se află holul de primire, salonul şi sufrageria. Mobila este de un bun gust desăvârşit, iar obiectele ornamentale întregesc atmosfera unui cămin liniştit.
La etajul I s-a reconstituit dormitorul mare şi dormitorul Silviei, alături de biroul de lucru al scriitorului, care adăposteşte şi biblioteca.
Patrimoniul muzeului numără piese de o foarte mare valoare, care pot fi admirate de cum treci pragul muzeului.
Monica BOSTAN
