Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români, cu tradiţii folclorice îndepărtate, uitată pentru multă vreme, a început să redevină în viaţa culturală a poporului român, mai ales după ce românii au început să adopte o nouă sărbătoare, Valentine’s Day.
Din iniţiativa şi sub coordonarea scriitorului Gelu N. Ionescu, vineri 24 februarie 2016, zeul românesc al dragostei a fost sărbătorit la Muzeul de Artă Ploieşti de către membri ai Cercului de teatru de copii şi liceal, ai Clubului “Diana” şi ai Cenaclului “Atitudini” ale Casei de Cultură “I.L. Caragiale”, Ploieşti, în colaborare cu elevi ai Colegiului Naţional “Jean Monet”, Ploieşti.
Invitatul serii a fost rapsodul popular Ion Creţeanu.
Au fost recitate poezii şi monologuri cu tematică erotică aparţinând scriitorilor consacraţi: Mihai Eminescu, George Coşbuc, Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Tudor Arghezi etc. Membri ai Cenaclului “Atitudini” au recitat poezii de dragoste, creaţie proprie.
Profesor Niculae Adriana de la Colegiul “Jean Monet” a prezentat obiecte, precum amfore, desene care au fost realizate de elevi şi de părinţi în cadrul Proiectului “Iubirile din vasul de lut” şi desene ale elevilor cu tematica “Forme ale iubirii – Copilărie.”
Rapsodul Ion Creţeanu, pe lângă dragostea pentru cântecul popular românesc, a adus cu sine şi alte semne caracteristice: o ipingea (manta bărbătească) veche de peste 150 de ani şi grea de vreo 10 kilograme, o pereche de opinci şi o cobză care a aparţinut unui cobzar vestit, Ion Şerban, zis Tarzan, care a acompaniat-o pe Maria Tănase la New York.
Le-a vorbit ploieştenilor despre relaţia sa cu poetul Nichita Stănescu la al cărui marş lung de 30 de kilometri pe distanţa Şişeşti Drobeta – Turnu Severin a participat împreună cu cobza sa şi a susţinut un recital de cântece populare româneşti, zise din adâncul inimii cu o voce melodioasă şi răsunătoare “Doru mieu e numai dor”.
Profesoara de limba română Alina Ileana Popescu a interpretat un cântec de dragoste interzis în comunism.
Sărbătoarea Dragobetului, aşa cum a fost ea concepută la Ploieşti, a reuşit să transmită vigoarea unui filon folcloric ancestral şi complexitatea unui sentiment universal în multitudinea formelor sale de imortalizare prin poezie, muzică şi imagine.
Prof. Elena TRIFAN
