Cabana Babele – Munţii Bucegi

Situata pe platoul Muntilor Bucegi, sub Varful Babele, aceasta cabana reprezinta baza turistica centrala a Muntilor Bucegi, aici incrucisandu-se principalele drumuri. Ciupercile de piatra numite „Babele” – monumente ale naturii – aflate chiar in fata cabenei si „Sfinxul” din imediata ei apropiere, constituie atractii in plus, explicand afluenta turistilor la aceasta cabana. Iarna si mai ales primavara, cabana Babele serveste ca baza pentru practicarea schiului.

Sfinxul din Bucegi alt. 2216 m Situat la 10 minute de cabana Babele, marele Sfinx din Bucegi, a fost fotografiat, se pare, pentru prima data, prin anul 1900, dar din fata, si nu din profil, asa cum apare in imaginile “uzuale”. El a fost denumit astfel abia incepand din anul 1936. Imaginea de sfinx a aparut in momentul in care stanca, azi inalta de 8 m, cu o latime de 12 m, a fost privita dintr-un anumit unghi, avand drept reper o axa ce porneste de la el catre Baba Vantoaselor, cum i se spune unei stanci din preajma. Stanca cu infatisare de om priveste spre cercul de precesie al echinoctiilor. Megalitul capata conturul cel mai limpede la 21 noiembrie, cand apune soarele. Babele Alaturi de Sfinx se inalta grupul de stanci cunoscute sub numele de „Babele”. Pastrand legatura cu Sfinxul ele au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman” fiind inchinate Pamantului si Cerului, Soarelui si Lunii ca si lui Marte, zeu al razboiului si al agriculturii. Despre aparitia lor s-au format legende si teorii. Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului. Se are in vedere si alternanta rocilor, gresii si calcare de pe platou. Insa nu poate fi negata interventia umana la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate. Pana acum, nici o dovada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen si astfel, legendele in jurul acestor stanci se dezvolta in continuare, unind realitatea cu supranaturalul

Drumuri de acces la cabana Din Busteni (alt. 883 m) – poteca marcata cu triunghi albastru pe vaile Urlatoarea Mica si Urlatoarea Mare pana in apropiere de cantonul Jepi. In continuare o poteca de legatura marcata cu triunghi rosu pana sub Varful Ciocarlia alt. 2025m, unde intalneste drumul marcat cu banda galbena ce urmeaza linia telefonica pana la cabana Babele. Durata cca. 5 ore. Traseul Busteni – cantonul Jepi este recomandat de parcurs doar vara

Din Busten i – poteca marcata cu cruce albastra pe Valea Caraimanului (Valea Jepilor), pe la cabana Caraiman alt. 2025m pana la cabana Babele. Traseu recomandat doar vara. Durata cca. 4 ore. Drumul traverseaza o rezervatie stiintifica si se poate parcurge doar cu autorizatie de la Comisia Monumentelor Naturii.

Din Sinaia – pana la Hotelul Alpin Cota 1400 apoi traseu marcat cu banda rosie pe la Cabana Valea cu Brazi alt. 1510m , Piatra Turcului, Valea Zgarburei pana la cabana Varful cu Dor alt. 1885m. De aici, traseu marcat cu banda galbena, paralel cu linia de telefon, pe la cabana Piatra Arsa alt. 1950 m pana la cabana Babele. Durata cca. 5 ore