Reţeaua secretă de tuneluri şi „Triunghiul de aur” al Daciei

De ani de zile circulă ipoteza existenţei unei reţele de galerii subterane în interiorul Bucegilor. Unii spun că ar fi o reţea care comunică pe sub pământ cu piramidele din Egipt, alţii cred că acolo se ascund baze secrete pe care nimeni nu ar trebui să le cunoască, iar alţii merg chiar până într-acolo încât susţin că ar fi o reţea construită de civilizaţii extraterestre care monitorizează atent tot ce se întâmplă pe pământ.

Despre aceste tuneluri, a căror existenţă este amplu dezbătută, dar nu a fost confirmată, se spune că nu ar exista doar sub munţii Bucegi, ci în întregul arc carpatic, iar de ele se leagă mai multe legende.

În vremea dacilor se spune că acestea erau cunoscute doar de preoţi şi de câteva căpetenii. Tunelurile aveau fie un rol strategic, fie ascundeau tezaurul neamului, iar secretul reţelei subterane din Bucegi a ajuns doar la cei care aveau menirea de a-l proteja.

Anumite măsurători au arătat că există două tuneluri care traversează munţii din zona masivului Bucegi până în apropiere de Peştera Urşilor, din Carpaţii Occidentali. Se spune, de asemenea, că există galerii care comunică prin munte cu Retezatul şi Rarăul (masivul Ceahlău), pe ale căror vârfuri ar fi fost, la fel ca pe Vârful Omu, sanctuare care formau „Triunghiul de aur” al Daciei.

Cei care s-au ocupat cu măsurătorile în Bucegi dar şi în celelalte masive din Carpaţi au întocmit o posibilă hartă a reţelei subterane din munţii noştri şi au constatat cu uimire că tunelurile nu sunt dispuse haotic, ci formează conturul unui lup imens, cu gura căscată, al cărui cap este în Munţii Apuseni, iar coada coboară până aproape de Pietroşiţa, judeţul Dâmboviţa. Această constatare duce cu gândul la steagul de luptă al dacilor, un şarpe cu cap de lup, şi la faptul că lupul simboliza în credinţa dacică inteligenţă, dreptate şi nesupunere dar şi, potrivit legendei, un ajutor şi un protector în momente grele.