Drumul catre un proiect de succes porneste din momenul planificarii acestuia si scrierii cererii de finantare. Insa nu se opreste odata cu semnarea contractului de finantare. Implementarea corecta a unui proiect este esentiala pentru a nu aparea situatii care sa conduca la refuzarea rambursarii sau la rambursarea partiala a banilor.
Beneficiarii de proiecte si consultantii s-au intalnit, saptamana trecuta, cu specialisti din Autoritatile de Management in cadrul primului seminar din seria de evenimente „Perfect Pregatit pentru Control”, organizate de PERFECT Ltd.Co. cu sprijinul www.fonduri-structurale.ro si Structural Consulting™ Group, pentru a discuta aspecte ce tin de buna implementare a proiectelor: de la planificarea resurselor in cadrul unui proiect, pana la cheltuirea banilor si corecta raportare a acestora.
Seminarul din Bucuresti este doar inceputul unei campanii ce se va derula pana in luna mai si va include mai multe orase din Romania (Cluj, Timisoara, Sibiu, Iasi, Galati, Ramnicu Valcea si Ploiesti).
Sfaturi pentru beneficiarii POR
„Foarte importante pentru succesul unui proiect sunt trei elemente: sa-ti iei un manager financiar bun, un contabil bun si, daca aveti de executat lucrari, un diriginte de santier bun”, a declarat Doina Surcel, Director general, Directia Generala Autorizare si Plati Programe din Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului.
In plus, pentru ca un proiect sa se desfasoare fara probleme, este important ca, inca din faza de pregatire si intocmire a acestuia sa se aiba in vedere:
- o fundamentare cat mai realista a bugetului proiectului;
O subdimensionare a resurselor financiare necesare poate provoca presiuni asupra beneficiarului, deoarece cheltuielile efectuate peste bugetul aprobat se suporta de catre beneficiar, iar o supradimensionare poate bloca sume de bani de care ar putea beneficia alti potentiali aplicanti.
- o estimare corecta privind capacitatea beneficiarului de a gestiona concomitent mai multe proiecte, deoarece acest lucru poate conduce la presiuni asupra resurselor umane din organizatie.
Avand in vedere ca proiectele POR implica in mare parte investitii in infrastructura, doamna Surcel le-a recomandat beneficiarilor cu proiecte in implementare sa fie fermi pe pozitii la contractele de proiectare si de lucrari: „Asigurati-va ca primiti ceea ce ati cerut si nu mai putin sau mai prost”.
In acest sens, unele dintre recomandarile in elaborarea contractelor de proiectare si de lucrari s-au referit la:
- introducerea de clauze prin care proiectantii raspund material in cazul in care in executia contractului de lucrari se dovedesc erori, omisiuni din proiectare;
- introducerea de clauze prin care se asigura ca pe parcursul derularii lucrarilor proiectantul asigura asistenta tehnica;
- evitarea folosirii „duratei de executie a contractului” ca factor de evaluare a ofertelor.
Sfaturi pentru beneficiarii POSCCE
Prezenta la eveniment in calitate de specialist POSCCE, Catalina Soare, sef serviciu management financiar si control in cadrul AM POSCCE pana in ianuarie 2011, a mentionat o parte dintre greselile frecvente facute de beneficiari in implementarea proiectelor.
Astfel, in ceea ce priveste erorile legate de derularea procedurilor de achizitie, cele mai frecvente elemente care conduc de obicei la corectii financiare se inregistreaza la stabilirea criteriilor de calificare si in alegerea factorilor de evaluare.
O eroare frecventa este legata de solicitarea ca ofertantul sa fi realizat/participat la cel putin 3 proiecte cu finantare nerambursabila. Catalina Soare a explicat ca aceasta cerinta este nejustificata in majoritatea cazurilor deoarece de cele mai multe ori achizitiile realizate in cadrul proiectului nu implica cunoasterea de catre ofertant a legislatiei specifice fondurilor externe nerambursabile.
Alte tipuri de erori:
- nerespectarea / respectarea partiala a masurilor de informare si publicitate;
- inregistrari eronate in contabilitate ale sumelor solicitate la rambursare;
- necorelare intre gradul de indeplinire a unei activitati si suma solicitata la rambursare pentru activitatea respectiva.
Cristina Pojoga,
Sursa: www.fonduri-structurale.ro