
Muzeul se află într-o clădire care datează din secolul al XVII-lea şi este reprezentativă pentru arhitectura rurală de sfârşit de ev mediu românesc. Edificiul prezintă ziduri masive. La exterior, pe latura sudică, are prispă şi cerdac din lemn, intrarea în muzeu fiind amplasată central, dând într-un hol mic, care se prelungeşte cu casa scării. „Muzeul prezintă evoluţia comunităţii săteşti din zonă. Patrimoniul cuprinde un valoros fond de obiecte completat cu piese aflate în patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova”, ne-a declarat Emilia Popa, conservatorul muzeului.
În prima încăpere, la parter, sunt etalate odoare vechi bisericeşti, icoane şi cărţi religioase, toate provenind din Parohia Sângeru. La etaj, sunt expuse piese arheologice din epoca bronzului, epoca geto-dacică, toate atestând locuirea zonei din vechi timpuri. Celelate spaţii au fost consacrate valorilor şi tradiţiilor locale.
Monica BOSTAN







