Mănăstirea Sinaia

Aceasta veritabila catedrala a Bucegilor, dateaza de la sfarsitul secolului al-XVII-lea , fiind prima constructie din spatiul actualei statiuni. Ctitorita de Spatarul Mihail Cantacuzino la intoarcerea sa de la Muntele Sinai, monumentul va primi acelasi nume, romanizat insa, devenind Manastirea Sinaia. Trecuta prin foc si sabie de-a lungul timpului, insa ramanand mereu in picioare, manastirea reprezinta astazi un veritabil muzeu de arta si spiritualitate romaneasca. Arhitectura de tip brancovenesc si pictura originala fac din acest monument ortodox un loc ideal pentru observarea vechii culturi romanesti. Manastirea Sinaia este scoica sub blazonul careia s-a slefuit Perla Carpatilor. Ctitorul Manastirii este Spatarul Mihail Cantacuzino, din familia boierilor Cantacuzini. Acesta, insotit de familia sa, a efectuat un pelerinaj la locurile sfinte, lerusalim si Nazaret, ajungand pana la Muntele Sinai, unde a vizitat o veche manastire ortodoxa, cu hramul Sfanta Caterina, ce data din secolul al IV-lea. Intors in tara, si impresionat de ceea ce a vazut, s-a hotarat sa construiasca in muntii romanesti o manastire care sa poarte acelasi nume ca si muntele Sinai. In peregrinarile sale prin tara a poposit la sihastrii din zona actualei statiuni, si fermecat de frumusetea locurilor a decis ca aici va fi locul viitoarei manastiri. A pastrat chiar si numele Sinai, dar intr-o varianta romanizata, si anume Sinaia. Manastirea Sinaia este inchinata sfintei Fecioare Maria, si, ulterior, denumirea Sinaia s-a extins si asupra localitatii. Constructia manastirii a durat 5 ani, din 1690 pana in 1695. Scopul amplasarii in acest loc a manastirii era unul dublu: in primul rand trebuia sa fie o fortareata de aparare si de protectie pentru drumul comercial existent de-a lungul Vaii Prahovei, drum care facea legatura intre doua mari orase ale epocii, Bucuresti si Brasov, iar, in al doilea rand, de a asigura un adapost numerosilor pustnici existenti in muntii Bucegi. Initial, manastirea a fost construita pentru a adaposti 12 calugari, dupa exemplul lui lisus Hristos care a avut 12 Apostoli, insa. odata cu trecerea timpului, numarul calugarilor a crescut, fiind necesara construirea unei alte manastiri si a altor spatii de locuit. Noua constructie care poarta astazi numele de „Curtea Noua”, a fost realizata intre anii 1843 si 1846, datorita eforturilor staretilor Ioasaf si Paisie. In timpul razboiului ruso-turc din 1736-1739, manastirea a fost parasita de calugari si argati de frica cotropitorilor. Ultimul ramas. staretul Isidor. impreuna cu doi calugari a adunat toate odoarele bisericesti si argintaria din biserica pe care le-a pus in clopot si le-a ingropat, apoi au fugit in Transilvania. Armata austriaca a trecut muntii si a lasat 400 de soldati la manastire. Turcii, cu ajutorul iscoadelor au aflat si i-au atacat prin surprindere pe austrieci, omorandu-i pe marea majoritate, dand foc manastirii, si gaurindu-i zidurile cu tunurile in doua locuri. Aceasta a fost refacuta de catre Epitropia Spitalului Coltei. Biserica veche a fost construita in stil brancovenesc, arhitectura proprie Tarii Romanesti. Acest stil, de influenta baroca, are – ca o caracteristica importanta – coloanele sculptate si impodobite cu motive florale si vegetale, aceleasi ornamente pe care le regasim la ramele ferestrelor. Pentru turistii care vin sa viziteze „Perla Carpatilor”, Manastirea ortodoxa Sinaia reprezinta unul dintre obiectivele cele mai importante care trebuie sa merite toata atentia. Manastirea Sinaia, veritabila catedrala a Bucegilor, situata intr-un cadru mirific, dateaza de la sfarsitul secolului al XVII-lea, si reprezinta cartea de identitate a orasului, fiind prima constructie din spatiul actualei statiuni.