Luna pădurii, sărbătorită în Prahova

Agentia pentru Protectia Mediului Prahova invita locuitorii judetului Prahova sa sarbatoreasca LUNA PADURII in intervalul 15 martie-15 aprilie, eveniment care poate fi marcat prin plantari de arbori in zonele cu deficit silvic din judet.

In judetul Prahova se desfasoara, pentru al VI-lea an consecutiv, proiectul-concurs de educatie ecologica pentru elevii prahoveni GANDESTE VERDE, GANDESTE CURAT!, initiat de Agentia pentru Protectia Mediului Prahova in anul 2008. Editia din acest an include, printre activitatile obligatorii, si o actiune de plantare de arbori, care se va desfasura chiar in perioada derularii Lunii Padurii. La editia anterioara, scolile inscrise in concurs au plantat 2.461 arbori.

Suprafata ocupata cu paduri, din judetul nostru, este de 144.167 ha, din care 32.224 ha cu rasinoase, 111.943 ha cu foioase, insumand 441.000 mc masa lemnoasa.

Istoria evenimentului “Luna Padurii” se intinde mult inainte ca ecologia sa preocupe omenirea, in anul 1872, atunci cand in SUA s-a organizat pentru prima oara o actiune de plantare in masa de arbori. Acesta a fost un raspuns la actiunile de despadurire care luasera avant, la acel moment. Chiar si in Romania, acest eveniment are o istorie destul de lunga, prima oara fiind organizat in 1902, sub denumirea „Sarbatoarea sadirii arborilor”, de catre Spiru Haret.

Prin „Declaraţia de la Paris“, ocazionată de cel de-al 10-lea Congres Forestier Mondial din 1991, s-a conturat conceptul de dezvoltare durabilă a pădurilor. Gestionarea durabilă înseamnă tăierea planificată a arborilor, în funcţie de starea pădurii, de funcţiile sale şi de capacitatea de refacere.

În România, majoritatea ecosistemelor naturale sunt specifice pădurilor şi prezintă o mare diversitate faunistică şi floristică, favorizată de poziţia geografică, de varietatea reliefului, de condiţiile hidrologice, climatice şi evoluţia solului.

Pădurea este considerată azi o barieră biologica împotriva poluarii, dar si ea este adesea afectată în urma poluării. Regenerarea pădurilor se realizează în procent de peste 70% pe cale naturală, prin aplicarea unor tratamente intensive, urmărindu-se promovarea speciilor autohtone locale valoroase (stejar pedunculat, gorun, frasin, paltin, tei, fag, brad, molid, larice şi alte specii).