Prin bunăvoinţa Bibliotecii Judeţene “Nicolae Iorga” şi a directorului Nicolae Boaru, vă prezentăm în fiecare zi, recenzia unei cărţi. Astăzi “Longevitatea. Cine trăieşte mai mult şi de ce?”, de Howard S. Friedman, Leslie R. Martin.
Lectură plăcută!
Monica BOSTAN
Editura Litera
Colecţia IQ230.Traducere din limba engleză de Gabriel Stoian. În 1921, psihologul american Lewis Terman, profesor la Universitatea Stanford, a iniţiat un proiect care avea să-i poarte numele. Încercând să afle cine trăieşte mai mult şi de ce, a început să studieze 1.528 de copii cu vârsta de 11 ani din San Francisco. Proiectul a urmărit subiecţii pe tot parcursul vieţii lor, fiind continuat, după moartea lui Terman, de foştii săi studenţi Howard S. Friedman şi Leslie R. Martin.
Bazată pe 80 de ani de cercetări ştiinţifice, cartea demontează câteva mituri des întâlnite, arătând că:
– o doză moderată de stres poate fi benefică, atunci când este vorba de o slujbă care ne place sau de provocări care ne solicită în sens pozitiv;
– nu optimiştii trăiesc cel mai mult, ci persoanele prudente şi tenace;
– moştenirea genetică nu reprezintă decât o treime din factorii care influenţează longevitatea, în timp ce două treimi ţin de stilul de viaţă şi de oportunităţi;
– nu oamenii căsătoriţi sunt aceia mai longevivi, ci bărbaţii căsătoriţi.
Cititorii vor putea evalua singuri factorii care le influenţează longevitatea, cu ajutorul testelor de la finalul fiecărui capitol, ce urmăresc câteva criterii relevante: sociabilitatea, gradul de mulţumire în viaţă, fericirea conjugală, cariera, sentimentul religios etc.
Studiile despre longevitate sunt numeroase şi toate vin în întâmpinarea dorinţei noastre de a avea o viaţă cât mai lungă şi fericită. Fiecare dintre noi îşi doreşte ca propria viaţă să fie ca în basme: „Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.“ Vestea bună este că există o serie de factori esenţiali ce contribuie la o viaţă îndelungată, pe care cititorii vor avea surpriza să îi descopere în cartea de faţă, ce reconstituie aventura iniţiată de dr. Lewis Terman în 1921, odată cu iniţierea proiectului ce îi poartă numele.
