DOINA JILĂVEANU: „Aflând că sunt asistent social, unii oameni îmi băteau în poartă pentru a le face injecții…“
Asistența socială este o îmbinare perfectă între meserie și provocare, între rigorile stricte prevăzute de legislație și elementul de neprevăzut care…
Asistența socială este o îmbinare perfectă între meserie și provocare, între rigorile stricte prevăzute de legislație și elementul de neprevăzut care converge întotdeauna din situații contextuale. Paradoxul este ca asistentul social este ca un dansator care urmărește linia fină ce definește rigiditatea și imaginarul. Este definiția pe care ne-a oferit-o Doina Jilăveanu despre profesia pe care o are și-o practică din pasiune, înainte de toate, din anul 2000. Lucrează la Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte Liliești Băicoi, în echipa multidisciplinară și se mândrește cu multele soluționări, înregistrate până acum.
Asemenea colegilor de breaslă, care fac parte din primele generații de asistenți sociali, a plecat la drum fără să cunoască foarte multe despre domeniul ales. Dar, așa a simțit, iar alegerea făcută s-a demonstrate odată cu trecerea anilor ca fiind cea mai bună.
„ În anul 1996 mi-am axat atenția asupra acestei profesii. Deși priveam asistența socială ca pe o nebuloasă, am considerat acest domeniu ca pe o provocare. Însă motivul pentru care am ales asistența socială este unul personal. Consider că nimic nu este întâmplător. Fiecare dintre noi are o misiune, pe acest pământ. Așadar, alegând acest segment de activitate, m-a ajutat să am răspunsuri pentru foarte multe întrebări din sufletul meu. Povestea vieții personale a fost decisă la un moment dat de un asistent social, iar acum, la rându-mi, mă străduiesc să mă dedic aceste profesii“.
Pentru a face totul ca la carte, ceea ce a simțit a împletit cu studiile Facultății de Psihologie-Sociologie și Asistență Socială, completate acum de cursurile Masterului pe care îl urmează în domeniul Comunicării. Din 2006 este înscrisă în Colegiul Asistenților Sociali cu ultima treaptă de competență, și anume, asistent social principal.
Avea 31 de ani când a ales calea de a ajuta oamenii, de a le oferi acel alt tip de asistență prin care să-i „vindece“ și să-i redea sănătoși, motivați, pregătiți societății. Drumul i-a fost presărat cu piedici, care pe unii i-ar fi dărâmat. Însă cei care știu și le place ceea ce-au ales și-și doresc să progreseze vor reuși să treacă peste toate obstacolele. Este și cazul Doinei Jilăveanu, cea pentru care perseverența, răbdarea și studiul continuu în domeniul de activitate reprezintă cheia succesului, de 16 ani încoace.
„Nimic nu este ușor în această lume. Trebuie să perseverezi și să ai o voință de fier. Acesta este motto-ul sub care am fost educată. Beneficiarii, rezidenții sau actorii sociali (terminologia este extrem de laborioasă) sunt simpli oameni care la un moment, in viața personală dezvoltă nevoi pe care nu le pot depăși decât cu sprijin și ajutor specializat. Este foarte important ca intervenția să plece de la faptul că sunt oameni asemenea nouă, că au sentimente, că au nevoie să fie tratați cu demnitate. După ce este stabilit raportul de încredere reciprocă, următorul pas curge de la sine. Permanent trebuie să studiezi ca să te autodepășești, să fii la curent cu noutățile. Altfel nu faci față, nu depășești anumite situații“.
Așa cum am aflat și de la colegii de breaslă ai Doinei, cazurile care ajung „pe mâna lor“ vin „la pachet“ cu particularitățile lor, cu nevoile proprii, cu capacitate diferită de a recepționa și a se (re)integra. Iar dacă pe un copil se spune că-l modelezi mai ușor, în cazul adulților, unde anumite situații, probleme, frustrări sunt sedimentate, munca asistenților este colosală. Deși pare de Sisif uneori, important este să încerci iar și iar, indiferent de timpul care te presează, de familia care, poate, îți reproșează că ai neglijat-o sau de problemele de ordin personal, care uneori te fac neputincios în relația cu tine, darămite cu alții…Rezultatele muncii vor apărea.
Comentarii