Copilărie mizerabilă! Maria și Georgiana Nica își doresc de la Moș Crăciun: SIGURANȚĂ

O lume a terorii, a neajunsurilor, a mizeriei, a foametei, a jenei față de cei din jur, o lume „stropită“ din plin cu alcool. O lume în care auzi vorbindu-se, zilnic, despre prostituție, viol, tâlhărie, pușcărie, amenințări… O lume în care TU, copilule fără copilărie, ai fost al nimănui până în momentul în care cea care ți-a dat viață a înțeles ce „monedă“ profitabilă de schimb poți fi! O lume a viciilor în care ești prins ca într-o menghină, una care simți că nu-ți aparține și care nu vrei să-ți marcheze și viitorul…O lume în care nu știi dacă să te bucuri că trăiești sau să-ți închei socotelile înainte de vreme. O lume pe care Maria (15 ani) și sora ei, Georgiana (13 ani), din satul Negoiești, comuna Brazi, o cunosc și-n care tânjesc nu după haine, gadget-uri, excursii, ci după SIGURANȚĂ.

Nedorite, aduse pe lume de o femeie care-și vinde trupul, Maria și Georgiana Nica s-au confruntat cu greutățile vieții încă din primele zile. Până la vârsta de trei ani, Maria a stat într-un centru de plasament. Însă în momentul în care mama ei și-a dat seama că alocația fetei i-ar sta mai bine în buzunarul propriu a luat-o de acolo și-a lăsat-o în grija bunicilor, prieteni buni cu alcoolul. Grijă este mult spus, ținând cont de halul în care arată casa, de condițiile infecte, de foametea și frigul îndurate, de bătăi și de amenințările nesfârșite. Școala a fost pentru Maria o evadare. A fost locul unde s-a bucurat de curățenie, de căldură, de o vorbă bună, locul unde și-a făcut prieteni, locul unde, adesea, laptele și cornul au reprezentat singura masă de peste zi. Dar cele câteva ore de liniște i se sfârșeau odată cu momentul în care ajungea acasă. Fără un colț al ei, fără o masă pe care să scrie, Maria s-a descurcat așa cum a putut ca să țină pasul cu colegii ei. Acum este în clasa a VIII-a, este o fată extrem de frumoasă și îngrijită. Cu greu ai putea să realizezi că această copilă trece prin momente crunte. Ca să se spele, să mai mănânce o masă caldă, să se mai consulte la o temă, Maria merge la o prietenă de-a ei, locul unde copila a văzut ce înseamnă…normalitate.

În urmă cu un an și jumătate a avut norocul să fie selectată în echipa de handbal de la Brazi. S-a prezentat la antrenamente, doar că de multe ori, după câteva minute de alergare, rămânea fără vlagă. Antrenorul Cristian Dumitru n-a bănuit nici un moment care este cauza reală a lipsei de energie a fetei. S-ar fi gândit la orice, dar sub nicio formă la faptul că ea era flămândă.

#gallery-6 { margin: auto; } #gallery-6 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-6 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-6 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

O întâmplare nefericită avea să-i aducă o rază de speranță copilei. În urmă cu aproape două luni, fata a ajuns la spital. O cunoștință i-a spus atunci lui Cristian Dumitru s-o viziteze la Pediatrie și să-i ducă și ceva de mâncare, expunându-i, în linii mari, și condițiile în care își duc traiul Maria și sora ei mai mică. A fost surprinsă de vizită, dar a fost și momentul în care fata a „explodat“ și s-a confesat profesorului de sport. În câteva ore, i-a prezentat un altfel de „meci“ pe care l-a avut de dus, cel în care principalul adversar i-a fost familia. Un „meci“ în care s-a apărat, a pierdut, s-a ridicat, a alergat, a driblat etc, dar în care n-a reușit să înscrie încă golul victoriei, cel care i-ar aduce o nouă viață.

„Atunci am aflat că maică-sa este prostituată, că singurele vizite pe care le face la școală sunt pentru a lua bursa socială a fetei mai mici, că bunicii au patima alcoolului, că are un unchi care-i în pușcărie și care va fi eliberat în martie-aprilie și îi e teamă de acel moment, de frustrările și gândurile lui, că sunt vizitați foarte des de concubinul maică-sii care ar fi «pește», că la aproape 15 ani ea n-avea buletin…” , ne-a povestit Cristian Dumitru.

Când a ajuns la casa bunicilor, bărbatul s-a îngrozit. Nu și-a imaginat niciun moment că poate cineva să locuiască în mizeria și frigul pe care le-a găsit. Și nu s-a ajuns aici, așa, din neputință, ci dintr-o ignoranță totală.