CONSILIUL LEGISLATIV – Istoric

1808 – în Ţara Românească a fost înfiinţată funcţia de pravilist care, printre altele, informa Divanul asupra domeniilor în care era necesară o iniţiativă legislativă.

1818 – a fost stabilită instituţia „ jurisconsultului statului”, un „censor al legilor” cum îl califica domnitorul Scarlat Calimachi.

1850 – Divanurile Obşteşti , constituite în Principatele Române, aveau să se ocupe ca un corp consultativ, cu cercetarea proiectelor de legi.

1856 – domnitorul Barbu Ştirbei propunea înfiinţarea unui Consiliu de Stat , cu trei secţii, din care una de legislaţie, care să pregătească legile şi regulamentele de administraţie publică şi să cerceteze amendamentele propuse de Adunarea Legiuitoare .

1859 – în virtutea art. 27-37 din Convenţia de pace de la Paris, din 7/19 august 1858 s-a înfiinţat Comisia Central ă cu reşedinţa la Focşani. Aceasta era compusă din 16 membri (câte 8 membri pentru fiecare principat: 4 numiţi de domn, iar 4 aleşi de Adunarea Electivă) şi avea atribuţii de a veghea la respectarea şi aplicarea Constituţiei , care pe atunci era Convenţia de la Paris , de a controla, în consecinţă, toate actele guvernului, de a împiedica votarea de legi anticonstituţionale. În plus, Comisia Centrală mai avea şi menirea de a unifica codurile şi legile celor două principate, de a semnala domnului lacunele şi defectele legilor, de a studia proiectele de legi trimise de domn.

martie 1862 – Guvernul Barbu Catargiu a prezentat un proiect de lege pentru înfiinţarea unui Comitet Provizoriu de Legislaţie , compus din toţi miniştrii şi dintr-un număr egal de deputaţi, aleşi de adunare, prezidat de primul ministru şi însărcinat cu elaborarea proiectelor de legi.

1863 – proiectul de Constituţie , întocmit de Alexandru Ioan Cuza prevedea înfiinţarea unui Consiliu de Stat . Potrivit art. 54-59, până la crearea acestei instituţii se propunea să se constituie, în mod provizoriu, un Comitet de Legislaţie care să discute sau să alcătuiască, la cererea guvernului, proiectele de legi şi să le susţină în faţa Senatului şi Adunării legiuitoare.