Castrul roman de la Drajna de Sus

Castrul roman este situat în sud-estul Drajnei de Sus, pe platoul dealului Grădiştea, la altitudine de 475m,separat pe linia nord-sud de valea râului Drajna şi pârâul Ogretin. Castrul intră în literatura de specialitate după 1888, prin publicarea de către Gr. Tocilescu a unor serii de ştampile cu numele unităţilor militare cantonate acolo. Meritul descoperirii castrului îi revine lui M.D. Bazilescu profesor la Drajna. În anul 1883 acesta înştiinţa Ministerul Instrucţiei Publice despre descoperirile făcute în cursul muncilor agricole, material pe care le va preda Muzeului Naţional de Antichităţi.

Grigore Tocilescu face săpături în anul 1888 de mică amploare, în zona hypocaustului, rezultate ce vor fi publicate.Grigore Tocilescu a realizat câteva sondaje şi a descoperit cărămizi şi ţigle cu ştampilele legiunilor Italica,V Macedonica, XI Claudia şi a cohortei Commagenorum.

M.D. Brazilescu va publica la rândul său o notă în Marele Dicţionar Geografic al României. În 1932 Constantin Daicoviciu publica o serie de ştampile din materiale aduse de M.D. Bazilescu. Cercetări de suprafaţă a realizat si M. Al. Baracila.

Primele cercetări sistematice au fost efectuate în anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ştefan. S-a constatat că acest castru are forma dreptunghiulară cu dimensiunile 176x200m, că există un singur strat de dărâmături. Alături de obiectele specifice au fost descoperite şi monedele, cele mai recente fiind din anul 116-117

din ultimii ani de domnie ai împăratului Traian.

În urma săpăturilor arheologice reîncepute în anul 1992 în incinta castrului s-au descoperit numeroase cărămizi cu ştampile care atestă prezenţa unor trupe romane precum:Cohors I Flavia Commagenorum, Pomenită şi într-o diplomă militară din anul 105 p.Chr. printre trupele provinciei din sudul Dunarii; precum si trei detaşamente

din legiunile I Italica staţionate la Novae (Sistov), V Macedonia staţionată la Troesmis (Iglita) şi XI Claudia Pia Fidelis staţionată la Durostorum (Silistra). După monedele descoperite aici, castrul a funcţionat numai în timpul domniei împăratului Traian şi avea sarcina supravegherii populaţiei băştinaşe. Urmele ceramice dovedesc prezenţa