Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina

Este o casă-muzeu din Campina , în care a trăit si pictat Nicolae Grigorescu(1838-1907). Adresa muzeului este : Calea Carol I nr. 166 Reconstituirea casei construită initial de către pictor s-a desfăsurat între 1954-1955, iar muzeul memorial (parter si etaj) a fost pus la dispozitia publicului larg în 1 957.Exteriorul casei este dominat de terasa de lemn care se întinde pe toată lungimea etajului, imprimându-i un aer cald si intim, amintind de foisoarele caselor tărănesti românesti. Terasa este sprijinită de console elegante de lemn.Intrând în hol, surprinde căldura ambiantei, care însoteste vizitatorii pe parcursul întregii case. Scara de lemn îmbie spre etaj.Sub casa scării este amenajat un colt exotic format din lucrări de factură orientală, colectionate de pictor în Istanbul in 1873: covoare, arme, vase, măsute si cutii pentru păstrarea diferitelor obiecte de pret, vesminte, papucei, o narghilea. Asezarea obiectelor este asemenea celei prezentate de artist într-un tablou surprinzător, plasat de muzeografi în acest spatiu. Este vorba despre pictura plasată pe peretele din stânga al holului. Jumătate din compozitie este figurată foarte detaliat, în stilul picturii academiste a secolului al XIX – lea, cealaltă jumătate fiind abia schitată. Lucrarea se vrea un gest de frondă la adresa celor care îl acuzau că nu stie a picta cum pictau contemporanii lui. A demonstrat prin aceasta că stiinta de a desena o avea, dar scopul lui artistic era altul, nu acela de a picta minutios, ci acela de a sugera pictural numai ceea ce-si propusese.Acest colt cu obiecte orientale este recreat pentru a sugera o cameră. Închis pe trei părti de „pereti”, acesta se prezintă ca un spatiu decorativ si aglomerat de forme geometrice. Deja în acest prim intrând se poate intui dimensiunile întregii case si ale celorlalte încăperi. Totul este la dimensiuni umane, încălzit de lemnul prezent nu numai la scară, dar si în lambriul peretilor. Înăltimea holului de intrare este diminuată de scara care oferă accesul la etaj.Prima încăpere de la parter, cea din dreapta intrării, era sufrageria în care se încingeau discutii cu prietenii:B .D elavrancea, Al.Vlahuta, G .Cosbuc,O.Goga, dr. C. I. Istrati. Acesta din urmă este cel care a încurajat, încă din timpul vietii pictorului, ideea înfiintării unui muzeu „Nicolae Grigorescu”. Această încăpere găzduieste una din variantele de mari dimensiuni ale „Carului cu boi”.Biblioteca artistului este ocupată acum de piese de mobilier modeste, asa cum îi plăcea lui să fie totul, frumos si modest, nobletea si eleganta stilului fiind sesizabile mai ales în simfoniile de culori pe care le crea. În corpul de bibliotecă de află diverse volume, de la cele despre antichitatea greacă si latină pâna la literatura franceză a s ecolelor XVI – XVIII. Portrete ale membrilor familiei, păstorasi si tărănci, ca si peisajele grigoresciene cu care suntem obisnuiti tronează pe peretii acestei încăperi.Se pătrunde apoi în cea mai mare cameră a casei si cea mai importantă prin activitatea de creatie care se desfăsura aici: atelierul artistului. Este o încăpere bine luminată si generoasă în diversitatea spatiului. Obiectul pe care se atintesc ochii este sevaletul pe care stă sprijinită una din ultimele lucrări ale artistului, neterminată: „La izvor”. Peretii sunt încărcati de picturi ale lui Grigorescu: „Autoportret”, „Apus de soare la Barbizon”, „Pastorită stând”, „Ciobănas cu turma”, „Care cu boi trecând un vad” etc.Uriasa tapiserie este probabil de factură frantuzească si datează din s ecolul al VIII-lea. Piesele de mobilier sunt cumpărate de artist din Franta si se potrivesc foarte bine cu interiorul acesta definit de materialul viu si cald care este lemnul. Covoarele decorative care atârnă pe pereti sunt de factură orientală si provin din aceeasi colectie pe care si-a format-o artistul la Istanbul.Adăpostind tablouri remarcabile ale lui N icolae Grigorescu, muzeul din Campina are un alt mare avantaj: acela de a prezenta o serie de lucrări importante din creatia artistului, în cadrul initial în care se aflau. Recrearea interioarelor si a casei în întregime este o idee extraordinară si o plăcere pentru vizitatori. Astfel, opera celui mai important artist român este mai usor de urmărit si privit, de înteles si plăcut. Atmosfera învăluie pe vizitator de la primii pasi în casă si îl urmăreste mult timp după ce a părăsit-o.