Printre obiectele aduse la lumina zilei de săpăturile arheologice practicate la nord de Dunăre în ultimile decenii, un loc important îl ocupă amforele.Aceste recipiente joacă un rol deosebit atât în datarea mai precisă a siturilor arheologice, în evidenţierea unor importante legături economice între siturile nord-dunărene, precum şi în reliefarea unui anumit standard social, care trebuia evidenţiat de un consum şi o dietă alimentară adecvată. Deosebit de importante sunt în această privinţă amfora descoperită la Budureasca, precum şi cea tip burduf descoperită la Cireşanu.

„ Aceste două amfore sunt unicate, atât la nord de Dunăre, cât şi în cadrul Imperiului Roman.Amfora descoperită la Budureasca are o gură relativ îngustă, separată de gâtul uşor tronconic printr-un şanţ. Toartele au forma unui oval în secţiune. Amfora este de dimensiuni medii, fiind o raritate printre descoperirile arheologice din lumea romană” , ne-a spus Alin Anton, arheolog în cadrul secţiei de arheologie a Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova.

Amfora descoperită la Cireşanu are o formă de burduf sau de sac, cu diametrul maxim coborât spre partea inferioară, având dimensiuni relativ mari.Interesant la această amforă este un graffiti, care apare la partea de sus: Euko. Acest cuvânt ar putea reprezenta, în opinia specialiştilor, fie o marcă de proprietate şi atunci ar putea fi un nume abreviat, fie calitatea produsului. Amfora se înscrie într-un tip bine cunoscut în zona Mării Egee.

„ Se poate spune, aşadar, că prezenţa acestor amfore în mediul nord Dunărean confirmă prezenţa unei elite locale, care dispunea nu numai de resursele financiare, dar şi de contactele necesare procurării unui vin de calitate superioară, produs în zona Egeii.Prezenţa acestor contacte este cu atât mai importantă cu cât ele au loc într-o perioadă tulbure, nu numai pentru istoria zonei nord Dunărene, dar şi a Imperiului Roman”, a adăugat Alin Anton.

Monica BOSTAN