Un incendiu a lăsat pe drumuri trei generații ale familiei Șoldan, din Melicești!

Un incendiu a lăsat pe drumuri trei generații ale familiei Șoldan, din Melicești!

O casă a ars, iar o familie a rămas pe drumuri în prag de iarnă. Un început sec de ştire pentru o dramă în care ne limităm în a compătimi şi a evalua pagubele materiale. Eventual, cu un avânt justițiabil de gheață, nu vom ezita să le dăm verdictul de vinovați pentru că nu şi-au încheiat o asigurare…
Da, o familie din Meliceşti (Telega) a rămas fără casă. Dar, totodată, cei cinci membri ai familiei Șoldan, din trei generații, au pierdut ani din viață. Dezorientați, cu sufletul încă în lacrimi, fără de niciunele, cu tresăriri la fiecare urmă de fum pe care-o văd, oamenii încearcă să găsească răspunsuri, dar, mai ales, puterea de a o lua de la capăt. 

Totul a început într-o după-amiază de joi, la sfârșit de septembrie. Niște zgomote dubioase, asemănătoare sunetului lemnelor care ard în sobă, au scos-o pe Viorica Șoldan (46 ani) din casă. A intrat în încăperea unde aveau centrala. Totul părea în regulă. A ieșit afară și și-a aruncat un ochi la coșul de fum, unde a zărit o limbă subțire de foc. A avut timp să țipe la socrii ei, la fiul și prietena acestuia să iasă cât pot de repede pentru a nu arde de vii. În starea de panică a avut timp să-și ia geanta în care avea ceva acte și să-și anunțe soțul care era la serviciu. Mai multe au reușit să scoată din casă cei bătrâni, care-și aveau camerele în partea opusă vâlvătaiei. Acte, câteva haine, niște așternuturi și…cam atât au reușit și ei să salveze. În rest, tanti Floarea (72 ani) și nea Titi (74 ani) au asistat neputincioși în fața focului care le-a înghițit munca și amintirile de peste cinci decenii.

Colțul lor de Rai, unde și-au petrecut tinerețea, unde și-au crescut copiii și nepoții, de unde, acum, își așteptau ziua cea din urmă, s-a transformat în acea zi de joi într-una în care au văzut ce înseamnă Iadul. Au tot sperat ca pompierii să mai salveze ceva, dar erau conștienți că pe ulița spre casa lor, de aproape 200 de metri lungime, unde nu mai poți urca nici cu căruța, le va fi imposibil să ajungă cu autoutilitarele.

Cristian Șoldan a ajuns în timp record de la serviciu (Neptun, Câmpina) acasă. N-a văzut nimic în calea lui decât flăcările. A trecut pe lângă soția împietrită, fără să realizeze că este acolo.

„Mă uitam la ce să fac, cum să ajut pompierii ca să mai salvăm ceva. Dar, în scurt timp, am realizat că totul e pierdut. N-am putut pleca de acasă după dezastru. În noaptea aia am stat în mașină “, ne-a povestit Cristian Șoldan (47 ani).

În acest timp, soția sa, Viorica Șoldan a mers la spital cu prietena fiului său, George (20 ani).

„Fata s-a speriat cel mai tare. A făcut atac de panică, am însoțit-o pentru că, pe lângă șocul puternic, n-am vrut să se simtă singură“, ne-a spus femeia.

Lacrimi pentru cărți

Acum, stau pe la rude, dar vin zilnic acasă unde-i întâmpină imaginea dezastrului: pereții distruși, resturi din ceea ce le-a creat, până nu de mult, confortul, rămășite ale anilor pe care i-au trăit, până acum, cele trei generații, dar și pisica, și cățelul care au rămas, chiar și în aceste condiții, pe locurile lor.

„Nu mă doare atât de mult că au ars pereții și tot ce am cărat aici cu spatele. Durerea fizică trece și o uiți, dar sufăr cel mai tare că mi-a ars biblioteca unde aveam colecții întregi, aveam peste 400 de volume“, ne-a mărturisit cu lacrimi în ochi Viorica Șoldan.

Pentru soțul ei, locurile au o cu totul altă însemnătate. Suferă după tot, pentru că fiecare piatră din bătătură își are însemnătatea ei.

„N-am putut plânge pentru că simt că mi-au secat lacrimile. Eram tare încântați de locul nostru, unde am investit treptat, ne-am creat, prin munca noastră, confortul de care am avut nevoie. Din cauza accesului greoi, pe noi totul ne-a costat dublu la casa asta. Nu avem venituri mari, încasăm, lunar, cu ore suplimentare lucrate, cam 3000 lei. Bătrânii au fost cu treburile lor, cheltuielile lor, iar George și-a gospodărit singur salariu. Nu voi apela nici acum la venitul lui. Are 20 de ani și îmi doresc să-și vadă de drumul lui, să nu-l apese povara asta, iar noi să găsim putea de a o lua de la capăt“, ne-a spus Cristian Șoldan.

Zilnic caută răspunsul la ceea ce a dus la acest dezastru. Pompierii le-au spus că flacăra ar fi pornit de la coșul de fum, de la Poliția Criminalistică au aflat că ar fi fost vorba de un scurtcircuit. Însă cum a fost posibil așa ceva atât timp cât orice lucrare la curent și la centrală a fost realizată de specialiști, pe bază de proiecte?

„Am vrut ca totul să fie legal, să fie făcut de către firme autorizate tocmai pentru că am conștientizat tot timpul că, în cazul unei nenorociri, pompierii nu pot interveni. Ne-a trezit mari semne de întrebare cum de au amplasat panoul electric lângă coșul de fum. Dar ne-am lăsat pe mâna specialiștilor…“, a completat Viorica Șoldan.

„Dumnezeu ne-a dat cât putem duce

O încercare a vieții care i-a zdruncinat din temelii și le-a cotit drumul la 180 de grade nu le-a slăbit, însă, încrederea în Dumnezeu. Tanti Florica îi mulțumește că i-a scăpat cu viață: „Dumnezeu ne-a dat cât putem duce. El ne-a salvat, pentru că dacă s-ar fi întâmplat dezastrul noaptea, copiii ar fi fost morți. Ne va ajuta și de aici înainte“.

Ca un paradox al sorții, și-a adus aminte că prima cameră au terminat-o tot în octombrie, în urmă cu 53 de ani. Acum, într-un alt octombrie, se văd nevoiți s-o ia de la capăt, dar în alt loc și cu alte puteri. Zona unde și-au avut casa este predispusă, totodată, și alunecărilor de teren, motiv pentru care familia Șoldan a cerut relocarea.

Promisiuni și speranțe

„Pe 11 octombrie am convocat ședință extraordinară de Consiliu Local pentru a aproba acordarea unui nou teren de casă acestei familii, în zona Zorile. După ce vor avea proiectul de casă, vom aproba și un ajutor financiar la aceeași valoare cât a fost și pentru ceilalți: 1500 lei“, ne-a declarat Gheorghe Ilie, primarul comunei Telega.

Începutul este greu, mai ales când este forțat de o astfel de situație și, cu atât mai mult, când vorbim despre niște oameni care au fost obișnuiți să dea, nu să primească. Însă oricât de mult i-ar apăsa situația, sunt conștienți că au nevoie de o mână de ajutor.

 

Pentru moment, își caută un loc unde să stea, au nevoie de bani pentru proiect și restul documentației necesare demarării noilor lucrări, dar și de materiale de construcție.

Cei care vor să se implice în cazul acestor oameni modești, muncitori, dar greu încercați, o pot face fie luând legătura cu CRISTIAN ȘOLDAN – 0727316670, fie prin donații în contul deschis, în lei, la Banca Comercială Română.

Titular cont: SOLDAN VIORICA ELENA

IBAN: RO94 RNCB 0208 0102 5566 0015

 

Text și foto: Liliana Maxim Minculescu

(841)

Impreuna dam mai departe stirile de bine!

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmailFacebooktwittergoogle_pluslinkedinmail

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.