„Sub tăvălugul istoriei şi al religiei.În căutarea identităţii şi a libertăţii”

„Sub tăvălugul istoriei şi al religiei.În căutarea identităţii şi a libertăţii”

Aşa cum v -am obişnuit vă vom adresa în fiecare zi o invitaţie la lectură, graţie inimosului colectiv al Bibliotecii Judeţene “Nicolae Iorga”, care continuă astfel, ceea ce Profesorul Nicolae Boaru a clădit atâţia ani :”Dragul de carte!” Astăzi vă propunem: „Sub tăvălugul istoriei şi al religiei.În căutarea identităţii şi a libertăţii”, de Nicholas Kazan.

Lectură plăcută!

Monica BOSTAN 

 

Editura Limes

Prefaţă de Ovidiu Pecican.  O lucrare atipică, spune de la început prefaţatorul, un eseu, care adună impresii personale, reflecţii tangent cu filosofia istoriei şi cu istoria civilizaţiei.

Nicholas Kazan este bistriţean, a absolvit Academia de Aviaţie de la Boboc, a emigrat în SUA în 1981 şi s-a stabilit în Alaska. După 1990 a călătorit mult în România. În cartea aceasta Kazan îşi pune în exerciţiu atât experienţa trăită, cât şi capacităţile reflexive pentru a servi astfel unui nou tip de iluminism. Se revendică drept urmaş al lui Lev Nicolaevici Tolstoi, cel care a „iluminat” lumea prin cărţile şi practicile sale, dar, în plus, îşi pune la lucru şi intuiţiile. „Pe parcursul istoriei – scrie N. Kazan – gânditorii dotaţi au cugetat asupra aspectelor de durată şi a principiilor. Alături au lucrat meşterii şi inginerii temporalului. Eforturile cumulate au dezvoltat ştiinţele şi tehnologiile. Oamenii de rând şi cuceritorii, societăţile, culturile şi civilizaţiile, evoluând sau dispărând, lucrând spre viitor fie pas cu pas, fie febril, organizaţi în structuri dezvoltate sau acţionând la voia întâmplării – aceasta este povestea trecutului uman, mitic sau istoric, angrenat în jocul evoluţiei umane. Cine să spună povestea?” Autorului îi place să recomande cu desobire capitolul al doilea al cărţii, despre „greşeala istoriei”. „Cred că prin debutul său – scrie Teodor Ardelean –,  Nicholas Kazan intră furtunos atât în lumea ştiinţei, cât şi în cea a eseisticii de  factură culturală complexă. O carte precum Sub tăvălugul istoriei şi al religiei nu ne «vizitează» prea des pe traiectoriile de lectură. Să ne bucurăm de acest dar şi să-i savurăm conţinuturile. Căci pentru a ne înţelege viaţa cu adevărat e nevoie de foarte multe cărţi. Dar şi de multe experienţe!” Pe de altă parte, despre cartea sa, Ştefan Borbely spune că „este o carte care incită, care-i provoacă pe cititori; e o carte frapantă”,  dar „nu poate fi de acord cu reducţionismul biologic, genetic al cărţii – o teorie de secol XIX, deja perimată, şi nici cu anti-maghiarismul cărţii care reprezintă o formă de retardare.”

Să revenim la prefaţator: „Cartea lui Nicholas Kazan este semnificativă pentru vârsta actuală a umanităţii. Ea înceracă – uzând de toate mijloacele – reflecţie, experienţă trăită şi metabolizată, analiza temerilor şi a superstiţiilor, a credinţelor şi a îndoielilor, a originilor spaimei – să deceleze un sens al avansului omenirii în timp, cât şi consecinţele acestui avans tehnologic care nu poate fi nicidecum egalat de viteza sufletească şi adaptiv-biografică a individului.”

 

 

 

 

 

 

 

 

(148)

Impreuna dam mai departe stirile de bine!

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmailFacebooktwittergoogle_pluslinkedinmail

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.