Ploieşti Triaj şi Budureasca

 

Printre exponatele aflate în secţia de arheologie a Muzeului de Istorie si Arheologie Prahova se află unele de o importanţă deosebită, unicate în România. Printre acestea se numără şi depozitul de la Ploieşti Triaj sau tiparele pentru podoabe de la Budureasca.
O categorie importantă de descoperiri o constituie depozitele de unelte şi arme, printre acestea aflându-se şi depozitul de la Ploieşti-Triaj, descoperit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în perimetrul triajului CFR Ploieşti (în cea mai mare parte inedit). Plasarea acestei descoperiri în relativa apropiere a unor importante aşezări din secolele VIII–X (Târgşoru Vechi, Şirna, Bucov) îi oferă o însemnătate aparte. În vara anului 1941 s-au întreprins lucrări ample de extindere a triajului aflat în partea de sud a Ploieştiului, în timpul cărora au apărut materiale arheologice aparţinând unor perioade diverse, din bronzul timpuriu şi până în epoca medievală. Aceste descoperiri au fost semnalate de Nicolae Simache (pe atunci profesor de istorie la Liceul Sfinţii Petru şi Pavel din Ploieşti) lui Scarlat Lambrino, care, împreună cu Ion Nestor, realizează o cercetare de teren în luna septembrie a aceluiaşi an. Ca urmare a celor constatate pe teren, în luna octombrie a anului 1941, Ion Nestor şi Mircea Petrescu-Dîmboviţa realizează o primă săpătură. În anul 1942, cu ocazia lucrărilor la terasamentul căii ferate din zona de sud a oraşului Ploieşti, la adâncimea de 1 m au fost descoperite şase unelte: două fragmente de coasă, un brăzdar de plug, un cuţit de plug, o unealtă de curăţat pământul, o brăţară pentru fixat cuţitul.
„Din informaţiile pe care le avem la dispoziţie, se pare că depozitul se afla depus într-o groapă, sub câteva pietre mari, neputându-se preciza alte elemente ale contextului descoperirii sau ale vreunei posibile relaţii stratigrafice dintre acest depozit şi restul descoperirilor. Se pare că piesele erau depuse cu grijă, dispuse orizontal, cele mai mici erau deasupra, pe fund se găsea sapa, în interiorul gropii, câteva fragmente ceramice cenuşii “, ne-a spus Alin Anton –arheolog.
Un fapt interesant este lipsa din cadrul depozitului de la Ploieşti-Triaj a oricărui tip de piesă de armament.
Piesele care alcătuiesc depozitul pot fi văzute la Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova.
Valea Budureasca reprezintă o microzonă situată în regiunea primelor dealuri subcarpatice, în partea de est a judeţului Prahova. Valea se află pe teritoriul actual al comunei Vadu Săpat, la aproximativ 10 km nord de oraşul Mizil. În această vale strâmtă, cu versanţi destul de abrupţi, străbătută de pârâul Budureasca şi presărată cu terase înalte, bine individualizate, separate de râpe, a fost observată o mare densitate de locuire. Pe un areal relativ restrâns, (valea are  aproximativ 10 km2, dar suprafaţa locuibilă se reduce, practic, doar la terase), au fost identificate până în prezent un număr de 31 de situri arheologice. Dintre acestea, 15 obiective aparţin perioadei secolelor V-VII înainte de Christos.
„Tiparele pentru podoabe descoperite la Budureasca sunt piese rare, de o valoare excepţională şi arată gradul tehnic ridicat în utilizarea metalelor pentru confecţionarea podoabelor”, ne-a spus Bogdan Ciupercă-arheolog.
Cu aceste tipare se realizau atât piese ornamentale pentru harnaşamentele cailor, cercei sau limbi pentru curele. Descoperirea de la Budureasca este importantă atât pentru spaţiul prahovean, cât şi pentru spaţiul întregii ţări, având în vedere faptul că podoabe făcute cu astfel de tipare au fost găsite în alte şantiere arheologice din ţară.
Monica BOSTAN

(139)

Impreuna dam mai departe stirile de bine!

FacebooktwitterlinkedinmailFacebooktwitterlinkedinmail

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.