La Ciorani va fi dezvelit Bustul lui Dromihete

Societatea  Cultural Istorica Mihai Viteazul si  Primaria Ciorani organizeaza maine 8 martie 2011, ora 10.00, festivitatea de dezvelire a bustului lui Dromihete, aflat in fata primariei din Ciorani.
Dromihete in cateva cuvinte:

Important rege (sec 4-3 ien)al triburilor getilor ordessensi din Cimpia Munteana cu centrul in cetatea Helis. Din relatarile lui Diodor din Sicilia rezulta ca la capatul unor lupte impotriva getilor, in cursul carora a cazut prizonier Agatocles, fiul lui Lisimah, a avut loc o noua campanie de pedepsire condusa de insusi Lisimah. Prins cu armata cu tot si dus la Helis, diadohul macedonean a fost tratat cu toate onorurile. Se considera ca tinutul strabatut de macedoneni era Cimpia Munteana si ca tot acolo se afla si cetatea Helis, probabil la asezarea de la Piscul Crasanilor, iar intariturile restituite getilor la incheierea pacii erau pe malurile Dunarii. Conflictul dintre monarhul macedonean si regele get este de fapt o lupta pentru asigurarea frontierei statului lui Lisimah, pe linia Dunarii de Jos (ca o continuare a politicii lui Alexandru cel Mare) si este o manifestare a rivalitatii dintre puterea macedoneana si getii din nordul fluviului, pentru stapinirea oraselor grecesti de pe litoralul Marii Negre. Ajutorul dat de geti oraselor pontice rasculate impotriva lui Lisimah a constituit baza conflictului dintre regele Thraciei si Dromihete care, profitind de luptele interne dintre diadohi si-au extins influenta in sudul Dunarii. (Pausanias,I,9; Strabo,VII,3,8; Diodor Siculus, XXI, 11-12).

Regatul get este un tip clasic de democratie militara condusa de un sef militar cu atributii clare si de necontestat doar in perioada campaniilor militare. Diodor relateaza ca ostenii geti ai lui Dromihete cereau sa hotarasca EI asupra sortii lui Lisimah, si ca regele get a trebuit sa ii convinga de necesitatea eliberarii captivului.

Se admite, indeobste ca prima expeditie a avut loc cam pe la 300 ien , condusa de Agatocles, expeditie care a avut un sfirsit nefericit pentru fiul regelui Thraciei. Prins de geti a fost tinut in captivitate multa vreme. Abia in 292 ien , Dromihete ii da drumul si-l trimise, incarcat de daruri si desigur cu lectia invatata, la tatal sau, sperind zice Diodor ca v-a dobindi gratuit teritoriul ocupat de Lisimah. Departe de a intelege gestul getului, indata ce si-a vazut miinile dezlegate, Lisimah a organizat o noua expeditie, trecind in persoana Dunarea. Getii s-au retras pustiind totul inaintea invadatorilor astfel ca in curind, armata macedoneana a ajuns sa sufere de foame. Pentru a-si desavirsi opera tactica, Dromihete se foloseste de iscusinta unui fals dezertor, un capitan din armata sa pe nume SEUTHES care, dupa ce cistiga increderea lui Lisimah, reuseste a rataci pe macedoneni prin locuri grele de umblat pe unde curind si foamea si setea ii face prada usoara pentru geti. Istovita si ratacita, armata macedoneana a sfirsit prin a fi inconjurata si capturata de getii lui Dromihete si dusa la Helis, cetatea de scaun a dinastului get. Se spune ca Lisimah, sorbind cu nesat apa proaspata oferita de biruitori, dupa atitea zile de insetare, ar fi exclamat „pentru cit de mica placere am ajuns rob din rege ce eram” (Plutarch)

Dupa victorie, Dromihete s-a dovedit nu numai un bun comandant de oaste ci si un abil politician. Diodor spune ca „getii incepura sa strige si sa ceara ca regele prins in lupta sa fie adus inaintea lor si pedepsit cu moartea (fiindca e drept ca poporul care s-a primejduit in lupta sa hotarasca dupa voia sa asupra dusmanilor prinsi), Dromichaites,  impotrivindu-se la pedepsirea regelui le-a spus ca este in interesul lor ca omul sa ramina neatins. Caci daca el ar fi ucis, numaidecit alti regi vor ocupa domnia lui Lisimah si vor fi pentru ei o primejdie si mai mare decit Lisimah. Dimpotriva , daca ar scapa, el v-a purta recunostinta getilor iar cetatile, cite mai inainte fusesera in stapinirea getilor, le vor cistiga din nou fara nici un pericol” Scena este tipica pentru o democratie militara. Poporul inarmat revendica dreptul de a hotari soarta prinsilor, regele nu poate sa hotarasca singur sau sa nesocoteasca pur si simplu dorinta adunarii, el ii CONVINGE pe luptatorii sai asupra avantajelor diplomatiei.

Diodor spune in continuare ca Dromihete i-a invitat pe regele Thraciei si si pe apropiatii sai la un ospat, pregatindu-le masa cu fastul obisnuit la curtile elenistice. El insusi, impreuna cu fruntasii geti, mincau din vase simple mincaruri saracacioase iar vinul il beau din cupe de lemn si cornuri de vita (Diodor spune „precum era obiceiul la geti”). Lasindu-l pe Lisimah sa se patrunda de deosebirea dintre cele doua mese si implicit cele doua civilizatii , regele get l-a mustrat apoi parinteste pentru ca si-a parasit curtea sa stralucita si regatul sau bogat pentru a duce razboi impotriva unor oameni saraci si simpli. Lisimah, recunoscindu-si greseala, este lasat liber, Dromihete primind inapoi cetatile pierdute mai inainte. Pausanias adauga , ca de nevoie, Lisimah si-a dat fiica in casatorie dupa regele get. Cert este ca Dromihete victorios dar neincrezator in trainicia victoriei, reuseste, printr-un amestec de forta si abilitate sa smulga adeversarului o pace mai mult decit favorabila, pace intarita printr-o casatorie dinastica.

Bibliografie suplimentara:

Vasile Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, ediţie îngrijită de Radu Florescu, Bucureşti, 1982, p. 55-65.

Dicţionar de istorie veche a României (Paleolitic-sec. X), coord. D. M. Pippidi, Editura Ştiinţificǎ şi Enciclopedicǎ, Bucureşti, 1976, p. 248-249;

Constantin Daicoviciu, Il paese di Dromichete, in Dacica. Studii si articole privind istoria veche a pamantului romanesc, Bibliotheca Mvsei Napocensis, Muzeul de Istorie Cluj, 1970, p. 97-100;

Constantin Daicoviciu, Ţara lui Dromichaites, in  Emlekkonyv, Kelemen Lajos, Cluj, Bolyai Tudominyegyetem, 1957, p. 179 – 182;

Magazin Istoric, XIII, nr. 2 (143), februarie, 1979. – incercare de reconstituire a chipurilor realizata de pictorul Simion Tatu.

Detalii pe Enciclopedia Dacica

(178)

Impreuna dam mai departe stirile de bine!

FacebooktwitterlinkedinmailFacebooktwitterlinkedinmail

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.