Cum vor arăta staţiunile montane din România în 2013

www.gandul.info ,  Adrian Popescu
Pentru organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE), MDRT va investi 65 de milioane de euro în refacerea sau construcţia infrastructurii necesare în Valea Prahovei, Braşov şi Poiana Braşov
„Superschi în Carpaţi”, proiectul fostului ministru pesedist Dan Matei Agathon, reactualizat cu ocazia FOTE 2013, programate în februarie 2013 – asta le pregăteşte România turiştilor care se vor lăsa convinşi de campania publicitară iniţiată de Elena Udrea să-şi petreacă vacanţele în „Grădina Carpaţilor”.
Fără Festival, primarii nu ar fi primit nimic
„Dom’le, master-planul ăla al lui Agathon, , era foarte bun, să fim cinstiţi, ar fi fost păcat să nu-l folosim”, argumentează edilul pedelist al Braşovului, George Scripcaru, resuscitarea proiectului pesedist de dezvoltare a infrastructurii de turism montan. „Da, dar dacă nu era FOTE, tot degeaba, pe criza asta nu pupam noi nici un sfanţ pentru investiţii„, îl „nuanţează” colegul său de partid şi de funcţie de la Buşteni, Emanoil Savin. „De-asta am şi vrut să facem FOTE, că altfel nu ni s-ar fi alocat nici un ban”, îi ţine isonul şi liberalul Vlad Oprea, edilul din Sinaia.
Investiţii de 65 de milioane de euro
Organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European, ale cărui întreceri vor fi găzduite de staţiunile de pe Valea Prahovei – Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal – plus Braşov şi Poiana Braşov , costă România 65 de milioane de euro numai pentru investiţiile în realizarea infrastructurii necesare unei asemenea competiţii. Acestea au la bază un proiect de dezvoltare integrată a infrastructurii turistice montane din zona Predeal – Poiana Braşov – Râşnov, realizat acum trei ani de o firmă austriacă de specialitate, Klenkhard&Partner Consulting şi repus pe tapet pentru FOTE 2013, după ce fusese abandonat din lipsă de fonduri.
Ping-pong „edilitar”
„Proiectul ăla l-am comandat şi plătit noi, Consiliul Judeţean, în 2007, ne-a costat vreo 500 de milioane de lei vechi, dacă ţin bine minte (în fapt, 150.000 de euro, n.n.). Şi tot noi urma să ne ocupăm şi de implementarea lui, împreună cu Asociaţia Investitorilor din Poiana Braşov. În decembrie 2008, Guvernul Tăriceanu ne-a dat şi o primă tranşă de bani ca să-l începem, 120 de miliarde vechi. Dar n-am mai apucat să-i folosim, pentru că în ianuarie 2009 ne-am trezit că, abia instalat, premierul Boc ni i-a luat din cont, pur şi simplu, fără nici o explicaţie. Şi atunci am votat o hotărâre de Consiliu ca să-i dăm proiectul lui Georgică, la primărie, să facă ce-o vrea cu el!”, acuză liberalul Aristotel Căncescu, şeful C.J. Braşov. „N-am primit nimic, dom’le, am verificat şi nu există nici un document de predare a proiectului ăsta către Primăria Braşov, din informaţiile mele zace şi acum prin sertarul unui şef de la Consiliul Judeţean!”, neagă vehement primarul Scripcaru. Cu toate acestea, o parte a proiectului întocmit de firma austriacă de consultanţă – mai exact, cea referitoare la extinderea domeniului schiabil din Poiana Braşov şi amenajarea şi dotarea lui la standardele Federaţiei Internaţionale de Schi, inclusiv realizarea unui lac de acumulare pe platoul Ruia, de sub Vârful Postăvarul, pentru alimentarea instalaţiilor de zăpadă artificială – se regăseşte în detaliu în proiectele „puse în operă” pentru FOTE 2013.
Poiana ia partea leului
Din cele 65 de milioane de euro alocate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru aducerea la un nivel cât de cât onorabil a infrastructurii de sporturi de iarnă şi agrement din staţiunile montane gazde ale FOTE 2013, partea leului a revenit Primăriei Braşov: aproape 40 de milioane de euro. „La Braşov avem întrecerile de patinaj artistic, short-track (patinaj viteză pe circuit redus, n.n.) şi hochei pe gheaţă, plus ceremoniile de deschidere şi închidere a festivalului, iar Poiana Braşov este rezervă pentru probele de schi alpin. Aşa că trebuie să avem două patinoare artificiale acoperite, unul de concurs, cu 2500 de locuri, care e dat deja în folosinţă de un an de zile, celălalt de antrenament, cu 500 de locuri, care urmează să fie făcut anul viitor. Iar în Poiană trebuie să realizăm reabilitarea şi extinderea domeniului schiabil, a reţelei de transport pe cablu, a instalaţiilor de înzăpezire artificială şi a celor de iluminare nocturnă a pârtiilor, plus lacul de acumulare din zona platoului Ruia, care costă 28 de milioane de euro, fărăTVA”, justifică primarul Scripcaru.
Cum va arăta Poiana Braşov
„Lucrările din Poiană or să înceapă anul viitor, deocamdată am făcut doar delimitarea şi decopertarea terenului pentru lac. La primăvară începem în forţă toate lucrările, care trebuie să fie gata până în toamna lui 2012, cel mai târziu”, mai adaugă edilul, schiţând apoi şi „imaginea finală” a staţiunii, la terminarea investiţiilor:
69,5 hectare suplimentare de teren „mobilizate” pentru lărgirea şi reabilitarea pârtiilor existente, în lungime totală de 13,8 km;
5,3 km de pârtii noi, cu o suprafaţă totală de alte 10 hectare;
un lac artificial la 1500 de metri altitudine, cu o suprafaţă de 2,8 hectare şi o capacitate de 150000 de metri cubi, „pe care vara l-am putea folosi şi pentru ceva agrement”;
16 kilometri de conducte de apă, 236 de lăncii, 46 de tunuri cu elice şi 9 instalaţii hibride pentru înzăpezirea artificială;
instalaţii de nocturnă pe majoritatea pârtiilor; două instalaţii noi de transport pe cablu, de 1100, respectiv 820 de metri lungime şi o capacitate totală de 5000 de persoane pe oră;
sistem de supraveghere video pentru toate pârtiile şi instalaţiile de transport pe cablu, conectat la un cablu subteran din fibră optică;
cinci utilaje noi pentru bătătorit zăpada de pe pârtii;
o parcare subterană/supraterană de 2000 de locuri în Poiana Mică.
Scripcaru, după ce a explicat „cum stă treaba” cu patinoarul de 12 milioane de euro de la Braşov: „Al doilea să-l facă cine-o vrea”
Apoi, Scripcaru insistă să ne lămurească şi „cum stă treaba în realitate, pe acte” în privinţa controversatului patinoar de peste 12 milioane de euro de la Braşov: „Pentru patinoarul de competiţii şi cel de antrenamente au fost prevăzute costuri de 12,7 milioane de euro, respectiv 6,3 milioane de euro, dar nu le-am stabilit eu, ele figurează în documentaţia întocmită de Guvernul Tăriceanu pentru depunerea candidaturii României la organizarea FOTE 2013, uitaţi aici documentul. Iar până la urmă patinoarul ăla nici n-a costat 12,7 milioane de euro, cum se tot speculează în presă, ci doar 9,2 milioane, din care Primăria Braşov a dat 2,4 milioane, iar restul de 6,8 milioane au venit de la Ministerul Dezvoltării Regionale”. După care vine şi concluzia: „Dom’le, nici să n-aud de al doilea patinoar, să-l facă cine-o vrea, că eu n-am de gând, o dată că nu mai am bani de cofinanţare şi pentru el în bugetul local, iar al doilea că m-am săturat să mi se tot ceară explicaţii despre primul”
Edilul din Râşnov „strică preţurile”
La Râşnov, primarului liberal Adrian Veştea i s-a dus buhul că „strică preţurile”, după ce, la ultima descindere în urbe a Elenei Udrea, acum aproape două luni, i-a dezvăluit acesteia cât cheltuise cu construirea unei noi primării „ca-n Germania sau Elveţia”: doar 1,5 milioane de euro, adică de 3-4 ori mai puţin decât ar fi „volatilizat” orice edil „normal” pentru o asemenea investiţie.
La fel şi în cazul noii baze de biatlon de la marginea oraşului, construite la cele mai ridicat standarde internaţionale: numai un milion de euro pentru pârtia de 2,5 kilometri de asfalt „oglindă”, de 6-10 metri lăţime, ce şerpuieşte prin pădure, circuitul de penalizare de 150 de metri lungime şi poligonul cu 32 linii de tragere, pe care sportivii se pot pregăti şi pot concura nonstop, indiferent de anotimp.
Cu toate acestea, la FOTE 2013 Râşnovul nu va găzdui concursul de biatlon – care va avea loc la Predeal – ci proba de sărituri cu schiurile de pe trambulina de 90 de metri, cea mai mare din România
Cu tot cu „anexe” – telescaun, instalaţie de iluminat, parcare, drum de acces – trambulina K 90 va costa aproape 6 milioane de euro, bani pe care primarul Veştea îi tot aşteaptă de la ministerul condus de Elena Udrea, „că din bugetul local nu mai am de unde scoate”., amplasată lângă cele trei „surate” mai mici, de 15, 35 şi 65 de metri, aflate în curs de finalizare în vecinătatea bazei de biatlon, graţie finanţării de 6 milioane de uro asigurate de concernul petrolier OMV în virtutea parteneriatului său cu Federaţia Română de Schi – Biatlon.
Nu duc grija banilor
Spre deosebire de primarul Râşnovului, edilii din Buşteni şi Predeal, pedeliştii Emanoil Savin şi Ionuţ Goidescu, n-au grija banilor. „Atâţia bani câţi am primit de la doamna Udrea pentru FOTE ăsta n-am avut niciodată”, jubilează primarul Savin. Şi începe să înşire: „Şapte milioane jumate de euro pentru baza de schi fond, cu trei drumuri de acces şi parcare de 300 de locuri, care trebuia s-o facem la Gura Diham, da’ o s-o mutăm pe domeniul Cantacuzino, unde am reuşit să-i convingem pe proprietari să ne vândă 25 hectare de teren pe un preţ simbolic de 10 lei. Pentru că pe la Gura Diham o să facem o şosea de vreo 20 de kilometri ce va lega Buşteniul de Râşnov şi Bran, care sperăm să fie gata până la sfârşitul lui 2013. Plus încă un milion jumate de euro pentru pârtia de snowboard Kalinderu doi, lungă de un kilometru şi aproape gata lângă Kalinderu unu, care iarna viitoare va avea şi o instalaţie de nocturnă de o jumate de milion de euro. Plus un alt milion de euro pentru zona de agrement de la baza pârtiilor Kalinderu, unde la estacada de căţărări pe gheaţă, unică în lume, făcută anul trecut, am adăugat un tobogan, o pistă de schi sintetică şi una de tubbing, pe care le inaugurăm luna viitoare.” „În felul ăsta, Buşteniul va avea, după FOTE, 14 kilometri de pârtii de nivel internaţional, faţă de numai 3 kilometri acum, pe care se va putea schia tot timpul anului!”, concluzionează fericit primarul Savin. „Păi da, anul trecut am primit cam 2,2 milioane de euro pentru plata lucrărilor, iar pe anul ăsta avem bani să mai plătim lucrări de încă aproape un milion de euro. Aşa că suntem aproape la final cu investiţiile de pe noastră: lărgirea şi reamenajarea celor cinci pârtii existente şi refacerea cap-coadă, la standarde FIS, a pârtiei Subteleferic, pentru proba de slalom super-uriaş; instalaţie nouă de înzăpezire artificială cu 8 tunuri fixe şi 10 mobile, care va fi terminată anul viitor; baza de biatlon de pe Valea Râşnoavei refăcută de la zero, cu două piste de 2,5 kilometri lungime fiecare, una pentru zăpadă şi una asfaltată, pentru schi pe role, cu poligon de tir cu 30 de posturi de tragere”, îi ţine isonul şi edilul din Predeal.
Restanţe de milioane de euro
În schimb, colegul său din Sinaia, liberalul Vlad Oprea are mult mai puţine motive de entuziasm: pentru lucrările la noul telescaun de 1,6 km şi cele două piste de schi de câte 2 km amplasate de-a lungul acestuia în Valea Soarelui, MDRT-ul condus de Elena Udrea are restanţe de plată de 2,2 milioane de euro, adică aproape jumătate din costul total de 5 milioane de euro. În plus, mai aşteaptă alte 6 milioane de euro pentru noul sistem de înzăpezire artificială a tuturor pârtiilor din staţiune, cu un lac artificial de acumulare de 50000 de metri cubi în Valea Soarelui şi 40 de tunuri mobile de zăpadă, care va începe să fie „pus în operă” anul viitor, şi încă un milion de euro pentru cele două teleschiuri noi din Valea Soarelui, la care lucrările vor începe tot în 2011. „Până una, alta ne descurcăm cum putem cu resursele proprii: 300000 de euro pentru pârtia de începători, de 150 de metri lungime, de la baza telegondolei spre Cota 1400, dotată cu tunuri de zăpadă artificială şi nocturnă, care va fi inaugurată peste două săptămâni, plus încă 100000 de euro pentru lărgirea cu 2,3 hectare a pârtiei de la piciorul telegondolei la Cota 1400”, trage linie primarul Oprea.

(87)

Impreuna dam mai departe stirile de bine!

FacebooktwitterlinkedinmailFacebooktwitterlinkedinmail

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.