Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi, un proiect al Ministerului Mediului şi Pădurilor

Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat astăzi  Campania de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Somes – Tisa, din care fac parte judetele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.  Proiectul este derulat de Ministerul Mediului  şi Pădurilor împreună cu Banca Mondială şi Guvernul României.

 În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.

În judeţul Cluj au fost  identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole comunele: Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna,

Turda, Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla, Negreni.

In aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor
In Bistrita-Nasaud 9 comune figureaza pe lista localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienti. O situatie particulara este la Budesti, unde specialistii spun ca exista o adevarata bomba biologica, din cauza nitratilor si nitritilor care au ajuns in panza freatica. Anul trecut aici jumatate dintre locuitori au avut problem de sanatate, au ajuns la medic cu greata, dureri de cap si varsaturi. In judetul Satu Mare probleme cu poluarea surselor de apa peste limita admisa de Uniunea Europeana au fost identificate in 4 comune, iar in Maramures in 13 localitati. Printre acestea Seini, Remetea Chioarului, Vadu Izei şi Fărcaşa.

 Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină.

Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.

Este motivul pentru care preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate. În acest scop, zeci de reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului,  APIA, Autoritatii Sanitar Veterinare, ai DSP, din Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură  şi autorităţi locale  din judeţele Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj s-au reunit, la Cluj-Napoca, la un workshop dedicat reducerii poluării apelor cu nitraţi.

Este cea de-a opta întâlnire a experţilor de mediu cu autorităţile locale şi specialiştii din instituţiile descentralizate în Bazinele Hidrografice, in cadrul Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi, care are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate. 

 Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. În cadrul Proiectului au fost date în folosinţă încă de la sfârşitul anului trecut 14 platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd. În decembrie 2011 a fost finalizată platforma de la Bonţida, din judeţul Cluj, o investiţie de 405.381 euro.

În bazinul hidrografic Someş-Tisa a fost finalizată la începutul acestei luni platforma de depozitare a gunoiului la Crucişor, în judeţul Satu Mare. Investiţia a costat 782.836 lei.

Tot  anul acesta, în cadrul Proiectului “Controlul Poluării cu Nutrienţi”, în luna iunie au fost finalizate 8 platforme comunale,  iar in luna iulie au fost recepţionate 4 platforme comunale. Urmează ca în scurt timp să fie date în folosinţă alte 5 platforme colective pentru depozitarea gunoiului de grajd.

Este prevăzut în proiect ca pana în august 2013 să fie recepţionate încă 40 de platforme de colectare. Printre acestea cele de la Seini şi Remetea Chioarului, în judeţul Maramureş şi cea de la Păuleşti, din judeţul Satu Mare.

 O altă componentă a proiectului este înfiinţarea de staţii de epurare şi construcţia reţelelor de canalizare. În bazinul hidrografic Someş-Tisa se investeşte în reţelele de canalizare din Bonţida (Cluj) şi Păuleşti (Satu Mare).

În cadrul Proiectului ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi sunt prevăzute plantări de perdele forestiere de protecţie. Până acum s-au plantat peste 130 de hectare de perdele forestiere.

Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul  poluării cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.

Informatii suplimentare despre proiect

Informatii despre finantare

Proiectul este finantat de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Facilitatea Globală de Mediu (GEF), care au acordat României un împrumut, respectiv un Ajutor financiar nerambursabil.

În ce consta proiectul

Se realizează activităti de colectare, depozitare si gestionare a gunoiului de grajd prin:

–          constructia unor platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd

–          dotarea gospodăriilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd

–          dotarea comunitătilor locale cu echipamente pentru colectarea, compostarea si

împrăstierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd.

Obiectivul campaniei

Scopul campaniei este de a induce schimbări comportamentale la nivel de individ si grup pentru un control al poluării cu nutrienti, dar mai ales pentru identificarea de solutii viabile pentru protejarea în viitor a poluării apelor cu nitrati si nitriti. Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este îmbunătătirea calitătii vietii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii agriculturii si crearea de perdele forestiere de protectie.

Beneficiile proiectului

Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă contaminată si promovează utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.

 Pentru mai multe informatii despre proiect, vă rugăm să accesati www.inpcp.rowww.inpcp-campanie.ro, www.blog.inpcp-campanie.ro.

 

(224)

Impreuna dam mai departe stirile de bine!

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmailFacebooktwittergoogle_pluslinkedinmail

Leave a Reply

Your email address will not be published.