„Câinele ud e o salcie”

„Câinele ud e o salcie”

Prin bunăvoinţa Bibliotecii Judeţene “Nicolae Iorga” şi a directorului Nicolae Boaru, vă prezentăm în fiecare zi, recenzia unei cărţi. Astăzi “ Câinele ud e o salcie”, de  Nora Iuga

 

Lectură plăcută!

Monica BOSTAN

Editura: Cartea Romaneasca, 2013

 

 

Volumul Norei Iuga este scris cu creioane albe, la Viena, in primavara anului trecut. Doar initiatii il pot citi, doar cei ce o iubesc si o admira, doar cititorii autentici de poezie. ciinele ud e o salcie e cheia dragostei si a urii pentru aproape si strigatul de ajutor al poemului ramas singur.

 

„Radacinile mele de poet s-au nascut in spatiul acela, unde traiam inchisa, de fapt, in manastire, unde aveam profesoare-maici germane si unde, la subsol, se intindeau cata-combe care mi se pareau nesfirsite, unde, in nise sapate in pereti, erau ingropate maicile raposate si unde era vesnic intuneric, incit trebuia sa umblam cu luminari aprinse.

E de inteles, cred, ca acolo s-a nascut in mine acea poezie formata dintr-o cumplita frica si, in acelasi timp, dintr-o irezistibila propensiune catre mister. Permanent eram inconjurata de miraculos si, totodata, de frica de necunoscut. De fapt, cred ca, in ce-l priveste pe copilul de atunci, la inceput a fost frica, iar frica a devenit poezie.” (Nora Iuga)

 

„…e limpede ca n-are dreptate Nora sa spuna ca nu-i cunoastem limba – de vreme ce, dupa cum se vede, cunoastem (si recunoastem, si ne recunoastem in) limba ei, precum si (in) limba celor ce au scris despre scrisul ei, admirindu-l. Pasionatii (si pasionalii) literaturii vorbesc inca toti aceeasi limba…” (Radu Vancu)

(170)

Impreuna dam mai departe stirile de bine!

FacebooktwitterlinkedinmailFacebooktwitterlinkedinmail

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.