„Bucureştiul grecesc – To elliniko Voukouresti”

„Bucureştiul grecesc – To elliniko Voukouresti”

 

Aşa cum v -am obişnuit vă vom adresa în fiecare zi o invitaţie la lectură, graţie inimosului colectiv al Bibliotecii Judeţene “Nicolae Iorga”, care continuă astfel, ceea ce Profesorul Nicolae Boaru a clădit atâţia ani :”Dragul de carte!” Astăzi vă propunem:”Bucureştiul grecesc – To elliniko Voukouresti”, de Georgeta Filitti.

Lectură plăcută!

Monica BOSTAN

 

Editura Omonia

 

Ediţie bilingvă, română-greacă, album cu cca 360 de ilustraţii color, 208 pagini. Cuvânt-înainte: acad. Răzvan Theodorescu şi acad. Evanghelos Moutsopoulos. Traducere în limba greacă: Tudor Dinu.

Cea mai recentă apariţie a Editurii Omonia, albumul bilingv Bucureştiul grecesc, constituie o adevărată enciclopedie ilustrată a prezenţei greceşti aici, timp de peste cinci veacuri şi jumătate. Autoarea lucrării, dr. Georgeta Filitti, reface, în pagini admirabile prin rigoare, concizie şi forţă de sugestie, destinul multisecular al grecilor care au poposit, pentru un răstimp mai scurt sau mai îndelungat, în Bucureşti, contribuţia lor la dezvoltarea acestuia fiind unanim recunoscută. Istoria lor se împleteşte strâns cu istoria oraşului. Mulţi greci s-au stabilit definitiv şi au prins rădăcini aici, afirmându-se ca personalităţi de vază ale societăţii româneşti. Bucureştiul a constituit pentru greci o destinaţie râvnită, cu multiple posibilităţi de afirmare. În oraşul cu o populaţie cosmopolită, atestat documentar din 1459, capitală a Ţării Româneşti din a doua jumătate a secolului 17 şi, din 1862, capitala României, grecii au ocupat un loc privilegiat. Numeroase sunt mărturiile care atestă  rolul lor în viaţa economică, politică, socială, religioasă, ştiinţifică, culturală şi artistică a urbei, de la cele 2.000 de manuscrise greceşti adăpostite de Biblioteca Academiei Române sau altele, la fel de preţioase, de la Biblioteca Naţională a României, până la cele mai diverse monumente – biserici, aşezăminte de binefacere, spitale, imobile şi palate, care dăinuie şi astăzi, in situ sau doar în memoria colectivă.

Cele şapte capitole ale sintezei istorice semnată de Georgeta Filitti sunt  „comentate” de un bogat material ilustrativ (circa 360 de ilustraţii, selectate din cele mai diverse domenii – clădiri, biserici, manuscrise, ediţii în greacă şi română, facsimile, hrisoave, ziare, instantanee din viaţa comunităţii greceşti bucureştene de ieri şi de azi), în parte  pus la dispoziţie de numeroase instituţii şi persoane, cărora autorul şi Editura le exprimă mulţumiri pentru generozitate şi pe această cale, în parte inedit, realizat de Editură.  Ilustraţiile sunt „comentate”, la rândul lor, de legende consistente,  care completează informaţia cuprinsă în textul propriu-zis.

Autorii celor două prefeţe, Răzvan Theodorescu, membru al Academiei Române, şi Evanghelos Moutsopoulos, membru al Academiei din Atena, evidenţiază  importanţa acestei lucrări care relevă pregnanţa şi dinamismul componentei greceşti a Bucureştiului.

Versiunea greacă a lucrării a fost asigurată de conf. univ. Tudor Dinu, coordonatorul Departamentului de Studii Neoelene al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti.

Apariţia, în condiţii grafice deosebite, a elegantului album nu ar fi fost posibilă fără sprijinul generos al Centrului de Cultură Greacă Arkadia, o fundaţie care sprijină şcoala greacă „Athena” din Bucureşti şi care se alătură acum promotorilor, români şi greci, ai  elenismului din România.

Destinat deopotrivă cititorilor români şi greci, ghid indispensabil celor care doresc să aprofundeze istoria oraşului în care trăiesc sau pe care îl vizitează, albumul Georgetei Filitti constituie, neîndoielnic, un titlu de referinţă în bibliografia consacrată elenismului  din România.

Georgeta Filitti este doctor in istorie, specialist în istoria modernă şi contemporană a României, autor şi editor a numeroase cărţi si articole despre istoria oraşului Bucureşti şi despre diverse personalităţi din istoria românilor. Şi-a dedicat zeci de ani editării unor lucrări fundamentale ale istoriografiei româneşti, cum sunt  Operele lui Mihail. Kogălniceanu” ( 9 vol.) pentru care primeşte Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei  Române (1983) sau ediţiile din opera lui Nicolae Iorga. Pasiunea sa pentru lumea neoelenă şi interesul pentru relaţiile dintre aceasta şi lumea românească s-au materializat în mai multe lucrări.

 

(173)

Impreuna dam mai departe stirile de bine!

FacebooktwitterlinkedinmailFacebooktwitterlinkedinmail

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.